Sigur stiti spotul emotionant de la Vodafone cu doamna care isi continua studiile cand fiica dansei e mare si o ajuta cu conectarea la tehnologia de ultima ora ca sa-si dea examenele chiar si cand a cazut lumina.
Pe mine m-a emotionat foarte mult pentru ca am acest interes – care nu e doar declamativ – de a invata continuu.
Stiu oameni care n-au avut sansa mea sa urmeze o facultate imediat dupa ce au terminat liceul – nu era contextul politic potrivit, nu aveau optiuni multe sau, pur si simplu, nu aveau conditiile necesare, ar fi fost un efort foarte mare financiar pe care nu l-au putut sustine.
E o realitate a zilelor noastre, dar si un semn de mai bine, faptul ca oameni care nu mai au varsta adolescentei vor sa faca o facultate ca sa-si urmeze visele. Sigur ca e mai greu sa inveti cand esti adult, sigur ca ai mai multe emotii si esti speriat de gandul ca nu vei face fata, dar marele avantaj e tehnologia acum.
Spotul de la Vodafone e si despre pachetele exceptionale de conectitate TV plus internet 500 pentru care platesti 4, 40 euro /luna pentru primele 6 luni. E despre tehnologia care iti face accesibila invatarea de la distanta si urmarirea unor visuri care candva au fost imposibile.
Mie imi plac foarte mult oamenii care au curajul sa mearga pe drumul lor, sa-si urmeze visurile indiferent de prejudecatile oamenilor si sa se tina de dorintele si aspiratiile lor la orice varsta.
Stiu ca gasim mereu in articole motivationale ca “avem o singura viata sa ne- traim asa cum vrem”, dar in realitate sunt foarte putini oameni care au acest curaj, care rezista sa nu se duca cu valul conformismului si merg pe drumul lor la orice varsta.
Zilele acestea este o oferta speciala la Vodafone (mai sunt doua zile de campanie, o gasiti aici): pachet de Televiziune cu Net 1000 sau Net 500 cu 70% reducere si te bucuri de internet, oriunde si oricand, cu Super Wi-Fi DUO.
Internet in toata casa cu Super Wi-Fi Box
Internet rapid, oriunde mergi, cu Mini Router Wi-Fi mobil CADOU
Stiti ca sunt client Vodafone de la inceputurile companiei, de asta scriu cu drag de fiecare data despre actiunile lor care sprijina comunitatea, ajuta la schimbarea mentalitatilor si fac indirect educatie
De data aceasta vorbim despre acea tehnologie pe care te poti baza oricand pentru ca nu te lasa la greu. Acest lucru este sustinut prin produsele Vodafone de internet fix si televiziune care completeaza oferta de servicii mobile. Super WiFi Duo asigura conectivitate neintrerupta, aducand impreuna Super WiFi-ul si router-ul 4G backup pe care clientii il primesc cadou.
Fie ca este pentru a-i ajuta sa ramana conectati cu cei dragi sau la pasiunile si interesele utilizatorilor, Vodafone isi doreste sa fie acel partener de incredere gata oricand sa-ti intinda o mana de ajutor. Si cel mai bine ne iese cu ajutorul tehnologiei.
De asemenea, stiti ca imi place sa dam exemple pozitive si sa motivam lumea sa-si urmeze visurile, sa nu le pese de prejudecati si sa faca ceea ce-i bucura in viata.
Asa ca daca stiti povesti ale prietenilor, rudelor care au ales sa-si termine studiile mai tarziu, mi-ar placea sa le scrieti in comentarii. Daca dam curaj unei ssingure persoane sa-si umeze visul, ne-am facut cu totii datoria dde a schimba cu un pic lumea in mai bine.
Ultimele saptamani au fost foarte foarte incarcate pentru mine. Am lucrat pentru urban.ro la cartea cu amintiri la 20 de ani de TIFF si am vorbit cu cateva zeci de oameni pentru acest proiect, am avut alte chestiuni administrative la birou (plus unele medicalo personale) & un program special pentru premiile UNITER unde am fost parteneri cu urban.ro, dar si in pregatire cateva interviuri si story-uri care necesita documentare de multe ore.
Practic m-am trezit in fiecare zi la 4 – 4.30 dimineata si dupa ce mi-am facut ritualul de dimineata, m-am apucat de scris, cu mici pauze, pana pe la ora 21.00 – 21.30.
Cheia pentru a rezista e tehnica de power nap pe care am exersat-o de cateva luni si care a venit dintr-o observatie legata de momentele in care meditez.
Imi incep diminetile cu cafea si 10 minute de meditatie ghidata, in care setez o directie emotionala a zilei – practic imi propun ca oricat de grea ar fi ziua sa iau lucrurile cum vin si sa merg mai departe cautand solutii. Fara sa ma opresc in probleme care sunt la trecut si nu le pot rezolva. Si sa caut tot timpul partea pozitiva, ce ma motiveaza in ziua respectiva sa merg mai departe. (e eficient, pentru ca nu am fost nicio clipa incrancenata, mi s-a parut ca timpul s–a dilatat si mi-a permis sa fac mai multe)
Am observat ca, de cand meditez (sunt niste ani), am invatat sa adorm in cateva secunde: cobor ritmul prin respiratie, las intreaga greutate a corpului sa se duca relaxandu-l pas cu pas , cu fiecare bucatica, tot corpul.
Si daca-mi propun sa ma trezesc la 4 dimineata, ma trezesc fara ceas. (sigur nu fac experimentul asta cand am avion pentru cine stie ce treaba, atunci e cu sonerie).
Dar lucrurile functioneaza, si in ultimele luni doar de 3 ori m-am trezit tarziu. Am invatat insa sa nu ma cert pentru asta, sa accept ca a fost un semn ca eram foarte obosita.
Smecheria pentru acest program dur (care s-a incheiat, gata, acum am un program ca de sanatoriu 🙂 ) a fost asa:
O ora la trezire au fost lucruri de rasfat, cafea, o prajiturica, un dus parfumat, meditatie, parfumul care-mi place si imi da energie.
Un power nap la pranz de 20 de minute.
O ora jumatate -doua pentru relaxare si aer curat si spalat gandurile la culcare. Si orice ar fi fost la ora 23 dormeam ca ingerasul.
Am descoperit insa inca o data puterea power nappingului – un somn scurt de 20 de minute care aduce un refresh creierului. Intre timp am si citit ce si cum cu power nap, de la medici destepti:
Studiile arata ca un somn scurt are mai multa putere si e mai eficient daca are o ciclicitate, zilnic intre aceleasi ore.
E recomandat ca somnul sa fie intre 20 si 30 de minute pentru a lasa mai jos ritmul creierului si a ajuta la o odihna eficienta.
Intunericul si o paturica pentru cand se face frig sunt recomandate.
Nu e cazul meu, eu pot sa adorm cu toata lumina din lume. Si pe caldurile acestea nu mai ai nevoie de nicio paturica, chiar daca in timpul somnului temperatura corpului scade.
Am terminat de vineri munca super intensa, dar am continuat cu power naps la pranz. Acum voi pleca la Cluj la TIFF si ma gandesc amuzata ca o sa-mi se faca somn la pranz.
P.S. In toata aceasta perioada am continuat sa mananc fara zahar, fara gluten, fara lapte, dar am cautat cele mai bune si mai rafinate preparate – inclusiv dulciuri, inghetata mai ales – ca sa ma rasfat. Pentru mine, mancarea e o sursa de placere si de bucurie si se poate sa te bucuri chiar si cand ai restrictii alimentare.
Si am avut grija sa nu ma uit la lucruri inutile, sa nu-mi consum timpul decat cu lucruri care ma bucura.
Felul in care interpretam disputele festive si modul in care jurnalistii pun titluri (uneori mi-as dori sa am un buton care sa le dea interdictie la scris pentru cateva saptamani) arata mult despre cum am fost crescuti.
Ana Maria Popescu Branza a castigat medalia de argint, astazi, la Olimpiada intr-o finala in care chiar daca nu ne pricepeam o iota ne-am uitat cu gura cascata. Titlurile sunt “infrangere dramatica”.
Cuvantul asta “in-frangere” pare ca e un fel de “te-a rupt in doua”.
Dar de fapt, femeia aceasta s-a pus – prin multa munca, prin sacrificii si dureri pentru care noi nu avem masura evaluarii pentru ca n-am trait asa ceva – s-a pus in situatia de a juca o finala Olimpica.
De a fi intre primii doi in meseria ei in cea mai inalta competitie din lume. A ajuns acolo, in primii doi.
Si ea si colega erau la fel de bune, probabil ca au muncit la fel de mult; poate ca nu au avut acelasi istoric la accidentari, dar cu siguranta au invins multe dureri pe drum.
Ana Maria Popescu Branza A CASTIGAT medalia de argint la Tokyo prin munca ei. A CASTIGAT-O.
*
Scoala romaneaca ne spune ca daca nu avem 10 sau premiu cu coronita suntem prosti, daca nu suntem olimpici cu medalii – nu doar la sport, ci si la matematci sau chimie – nu suntem buni.
A trebui sa invatam cumva inca de la primii pasi ca nu iesi infrant daca esti pe locul 2. Ca evaluarea se face in raport cu propria persoana, fata de cum erai ieri, acum un an, acum 5 ani… si progresul adevarat e despre drumul tau cu tine.
Cand esti pe locul doi intr-o competitie mondiala nu e despre nicio infrangere. E despre a celebra ca ai ajuns intre cei mai buni. Si daca ai stiut sa faci drumul pana acolo, vei sti sa-l faci si pe cel catre numarul 1, dar nu e obligatoriu; esti prntre cei mai buni; e doar decizia ta – si nu e treaba nimanui- cat investesti ca sa mergi mai departe.
Ar trebui sa se faca un cod de exprimari pentru jurnalisti. Apoi ar trebui introduse in programa scolara lectii de educatie civica despre cum progresul e cu tine, nu e despre nota 10. E despre a fi mai bun azi decat ieri.
*
Vazand titlurile de azi din presa mi-am adus aminte de Rio si finala baietilor de la tennis dublu – Tecau si Mergea au luat atunci argintul olimpic. Cu Nadal si Lopez in finala. Si au fost egalii lor.
La fel Simona Halep in finalele de grand slem cand n-a plecat cu trofeul. Munca a facut-o ea ca sa se puna in situatia de a juca intre cei mai buni 2 din competitie.
NU va cresteti copiii cu obsesia lui 10, pentru ca vor fi fricosi, anxiosi, nu vor gasi bucurie in pasii mici din viata. Invatati-i sa se bucure de fiecare meci ca sa aiba bucuria de a juca Finale.
Pandemia ne-a făcut să conștientizăm cât de important e să locuim intr-un oraș sustenabil, preocupat de ceea se numește Regenerate Urbană.
Regenerarea urbană e una dintre soluțiile principale împotriva declinului orașelor, îmbunătățind nu doar infrastructura fizică, ci și aspectele economice, sociale și comunitare ale vieții urbane. Dezvoltarea orașelor de mâine trebuie să se facă prin construcția spațiilor incluzive, de care să beneficieze atât comunitățile de locuitori, dar și sectoarele administrative și private. Regenerarea urbană e deja o normă în marile capitale din lume, unde locuitorii se pot bucura de beneficiile directe – un aer mai curat, mobilitate și acces facil la activitățile culturale, sportive sau de timp liber.
Pentru a porni discuțiile despre regenerarea urbană în România și pentru a aduce subiectul în atenția publicului, grupul Iulius a lansat proiectul #OraseRenascute. Obiectivul acestui proiect este informarea publicului larg despre modul în care orașele își pot revendica viitorul cu ajutorul proiectelor de regenerare urbană.
La începutul anului am vorbit cu unul dintre cei mai importanți și vizionari oameni care anticipeaza trenduri, Marian Salzman (aici interviul) și de atunci mă tot gândesc cum o să ne adaptam noi la ceea ce anunța Marian. Așa că am făcut un interviu cu Grațian Mihăilescu (fondatorul UrbanizeHub) despre Regenerarea Urbana.
Grațian are o experiență națională şi internațională de peste 10 ani în domeniul dezvoltării, comunicării, politicilor publice şi inovării. A studiat şi lucrat în Germania, Belgia, Italia, Ungaria, Serbia şi SUA, fiind bursier al Comisiei Europene, colaborând cu organizații ca Bancă Mondială, Guvernul României sau Adunarea Regiunilor Europene. Este fondatorul UrbanizeHub, o comunitate de oameni pasionați şi implicați, cu expertiză variată, oameni care vor să schimbe faţa oraşelor într-un mod SMART și sustenabil.
Luați-vă puțin timp să citiți: vrem să trăim în orașe care integrează corect mari companii, spații de recreere, spații verzi și o comunitate care traiește sustenabil. Viitorul vine peste noi mai repede decât ne gândim.
Cum ai defini regenerarea urbană?
Îmi place să spun că regenerarea urbană este o punte dinspre trecut spre viitor. Iar această punte trebuie făcută printr-un parteneriat public – privat – comunitar. Comunitatea este extrem de importantă în acest proces. De aceea ea trebuie nu doar consultată, ci și implicată în proces. Pentru că în fond și la urma urmei, este vorba despre investiții de stat sau private care modelează orașele, iar utilizatorul final al acestor investiții este cetățeanul.
Ce ar trebui să facă administratorii unui oraș pentru a intra într-un proces de regenerare urbană? Cum atinge business-ul/ companiile, dar cum atinge și oamenii un asemenea proces?
Administrația are un rol important aici. Ei trebuie să fie proactivi și să atragă fonduri: de stat, din fonduri europene sau de la companiile private. Există multe spații într-un oraș care au nevoie de investiții și de o abordare modernă, cu focus pe comunitate. Cu cât o administrație este mai proactivă, conturează mai multe proiecte, își cunosc nevoile și atrag oportunități pentru aceste nevoi, și sunt mai prezenți în spațiul public (evenimente, conferințe, târguri de investiții), cu atât orașul pe care îl reprezintă se va transforma.
Procesele de regenerare urbană pot fi realizate de dezvoltatori, cum e cazul grupului IULIUS care a modelat orașe prin proiectele construite la Iași, Timișoara și Cluj. Vedem, de altfel, cum comunitatea folosește spațiile dezvoltate în aceste orașe atât pentru a socializa, cât și pentru agrement. Cu cât un oraș e mai vibrant și mai atractiv din punct de vedere privat, cu atât acesta se va transforma și va atrage resurse umane și financiare complexe care vor contribui la dezvoltare. Orașele din România sunt într-o competiție în ceea ce privește resursele umane și financiare. Orașele care vor reuși să atragă cât mai multe resurse în următorii 10 ani se vor distinge față de celelate și vor crea procese multiple de regenerare urbană. Așa cum spuneam mai sus, aceste procese trebuie să fie realizate împreună și alături de comunitate.
În ce oraș din România ți-ar plăcea să locuiești și de ce?
Acum trăiesc în București pentru că la acest moment al vieții, București îmi oferă ce am nevoie: oameni smart, resurse financiare, potențial de creștere, multe evenimente. Ce nu îmi oferă Bucureștiul este calitatea vieții, iar orașele care s-au remarcat în ultimii ani la acest capitol sunt orașele secundare unde administrația a fost pro-activă – ca Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu sau Brașov. Calitatea vieții este dependentă de infrastructura de transport, educație, mediu și de viața socială. București rămâne, însă, o metropolă care atrage foarte multe resurse umane și investiții. Problema e ca administrația nu a ținut pasul cu aceste transformări venite din mediul privat.
Nu am un oraș preferat, însă imi place câte ceva din toate orașele menționate anterior.
Cum crezi că vor arăta orașele din România în 100 de ani? Vorbim de cele care vor fi preocupate de conceptul de regenerare urbana și îl vor implementa.
Nu merg așa departe 🙂 Dar sunt sigur că în următorii 10 ani, după investițiile ce vor veni, o parte din orașele din România vor deveni foarte atrăgătoare la nivel european și vor oferi calitatea vieții așa cum ne-o dorim cu toții. Sunt sigur că peste 10 ani vom avea orașe verzi, sustenabile, cu spații publice de calitate și infrastructură de transport modernă, cu mai puține mașini și poluare redusă, orașe mai smart și mai digitalizate, în care cetățenii se simt mai bine. Sunt 100% convins că multe orașe din România vor deveni poli de atracție pentru străini, care își vor dori nu doar să le viziteze, ci să devină și locuitori. De aceea e important cum construim în anii următori, pentru că avem șansa să participăm cu toții la această construcție.
Ca majoritatea orașelor din Europa, marile orașe din România au clădiri de patrimoniu, vechi de sute de ani (ceea ce nu întâlnim într-o la fel de mare masură, de exemplu, în orasele din America sau din Asia). Regenerarea urbană – cu adaptarea orașelor ca organisme vii la evoluția tehnologică atât de rapidă – cred că trebuie personalizată în aceste zone cu tradiții speciale în construcție. Cum crezi că se poate face această adaptare pentru a fi o îmbinare corectă între vechi și nou?
Fiecare oraș are specificul lui. Sunt orașele din Transilvania și Banat care au o arhitectura specifică influențelor austro-ungare. București este cosmopolit în domeniul arhitecturii, fiind regăsite mai multe stiluri – preponderent este stilul neoromânesc. Orașele industriale, ca Reșița, sau cele din Valea Jiului etc., au un patrimoniu industrial frumos pe care se poate construi, Oradea se laudă cu stilul art-nouveau, Brăila are un patrimoniu fantastic neexploatat. Sunt foarte multe orașe în România, cu o istorie lungă și multe influențe, cu clădiri și spații frumoase. Ele trebuie reintegrate în viața orașului, dar trebuie făcute cu experți și cu fonduri. Vechiul se îmbină frumos cu noul, însă acest lucru trebuie făcut de specialiști.
E o nevoie acută de acest gen de intervenții și e mult de lucru aici. Extrem de mult. Oportunități sunt, însă trebuie să existe deschidere, voință și viziune din partea administrației. Îmi amintesc de un dialog avut cu primarul Sibiului, dna Astrid Fodor, care îmi spunea cât de importante sunt clădirile pentru patrimoniul cultural și că prioritatea numărul unu pentru oraș este reabilitarea acestor clădiri. Vă invit la un tur vizual în Praga, Budapesta, Viena, Cracovia pentru a înțelege cât de importante sunt pentru orașe aceste clădiri de patrimoniu. Cum ar arăta oare aceste orașe fără clădirile lor de patrimoniu? Cum ar arăta Veneția fără clădirile și arhitectura specifică? Ar mai fi patrimoniu UNESCO centrul Brugge, dacă nu ar avea clădirile acelea de sute de ani reabilitate și funcționale?
Pandemia pe care am traversat-o a schimbat mult din mentalul oamenilor, din nevoile lor de la un oraș, nevoi față de casa în care locuiesc, față de locul în care muncesc. Din această perpectivă, cum crezi ca se vor schimba orașele și comunitățile în următorii 10 ani?
Eu sper să înțelegem această nevoie acută de a proiecta orașe pentru oameni. Pentru că așa cum le proiectăm acum, așa le vom avea peste 10 ani, sau peste 100 de ani. Avem nevoie de cât mai multe spații publice de calitate, de spații verzi, de orașe pietonale, de micromobilitate, de transport comun eficient și verde, de diferite aplicații care să te ajute să interacționezi cu administrația. Sunt multe de făcut în următorii ani de zile. Lumea trebuie să înțeleagă cât de important este orașul în care trăiește pentru sănătatea mentală și fizică a cetățeanului. Cu cât orașul este mai prietenos cu oamenii, cu atât oamenii se vor simți mai bine și vor aprecia orașul, se vor dedica lui. Este o relație de empatie și emoție aici, iar la nivel de efervescență locală, acest lucru se simte ușor prin prisma oamenilor care trăiesc în oraș. Cu cât ei sunt mai mândri, implicați și fericiți, cu atât acest lucru se va reflecta asupra orașului.
Cand ai creat UrbanizeHub care a fost miza în raport cu orașele și comunitățile viitorului? S-a schimbat această miză între timp (sub impacul pandemiei, al altor evenimente sociale și economice)?
Noi ne-am dorit să schimbăm puțin mentalitatea asupra orașelor. Și cred că am reușit. Acum 5 ani, când am început proiectul, când ziceai oraș te gândeai la borduri, panseluțe și primari corupți. Ori pentru mine oraș înseamnă o cultură urbană, reprezentată de industrii inovatoare, de creativitate, de transport sustenabil, de comunitate, de spații de calitate, de evenimente. Mai avem mult de lucru pentru a înțelege cât de importante sunt orașele pentru noi. Cred că noi am profesionalizat cumva discursul, am promovat expertiza, am creat punți de colaborare între administrație și ceilalți actori, am adus inovație. Ne propunem în continuare să educăm, să inspirăm și să conectăm oameni cu aceleași valori care doresc să se implice și să trăiască într-o lume mai bună. Pentru că noi nu facem altceva decât să proiectăm o viziune și încercăm să îndeplinim acea viziune prin diferite proiecte. Sperăm să vină alături de noi cât mai multă lume care împărtășeste aceleași valori și cu care putem să modelăm împreună viitorul orașelor.
Acum multi ani cand am citit in cartea lui Novak Djokovic despre faptul ca mananca fara gluten si cu foarte multe plante, recunosc ca mi s-a parut foarte straniu pentru cineva care are nevoie de multa energie. Apoi au inceput sa apara documentare in care mari sportivi povesteau despre regimul lor pe baza de plante si mintea mea era “ok, vor sa vanda ceva, vor sa mute perceptiile publicului ca sa scada consumul de carne, cine stie ce aranjamente sunt la nivelul economiei globale”. Deci nu i-am luat nici pe ei foarte in serios.
Eu n-am mancat niciodata prea multa carne (am o placere vinovata cu McDo cartofi prajiti si McFish, precum si ceva mai traditional, mici cu cartofi prajiti, pentru care sunt tinta ironiilor prietenilor. Dar nu mananc mai mult de 3 ori pe an din fiecare)
Revenind la mancarea curata si sanatoasa, acum 3 ani m-am intalnit cand mergeam la tennis la Rouen ( era Fed Cap si noi ne duceam dupa domnisoara Halep) cu un medic neurolog care avea aceeasi lecturi ca si mine, desigur cu o intelegere mai aprofundata a impactului asupra sanatatii.
Asa ca dupa intalnirea cu el, m-am intors la cartea Autoimmune Fix, dupa care mi-am mai ordonat alimentar viata si in alte momente in care mi-a fost greu.
Acum, dupa anul de pandemie, cand am mancat mult comfort food cu prajituri in fiecare week end, m-am intors pentru mai multa energie, pentru reducerea inflamatiilor din corp si pentru eliminarea toxinelor, la regimul din faza 1 din autoimmune fix: 21 de zile fara zahar, fara lapte, fara gluten.
Fac deja de mai mult de 21 de zile pentru ca intre aceste zile a trebuit sa iau un medicament la care am avut o reactie adversa (dat de stomatolog) si am luat-o de la capat.
In corpul nostru in 21 de zile schimbam un strat superior de piele, celulele se regenereaza in acelasi interval de timp, tot in 21 de zile se creeaza obisnuinte de consum si se reformateaza un stil de viata. (si pentru cei care consuma droguri, sau au alte adictii, primele 21 de zile sunt cele mai grele).
Care au fost schimbarile dupa prima runda de fara zahar, fara lapte, fara gluten?
Mi s-au redus o parte importanta din inflamatiile din corp, glezna si genunchiul care ma suparau la mers au devenit mai putin dureroase, am mai multa energie si, de la mers greutz si rarutz, am prins viteza de mi-am uimit prietenii (nu ma mai durea genunchiul deci puteam merge mai bine). Si ceva simpatic, inelele mi-au devenit mai largi pe degete – semn ca am eliminat apa din corp.
Eu nu tin acest regim pentru ca ma intereseaza sa slabesc, chiar si pe perioada restrictiilor din pandemie cand am mancat mult zahar si multe semi preparate care au minuni in ele, dar sunt magice la gust, nu m-am ingrasat. Am avut 47 de kilograme tot anul trecut. Acum am 45, in greutatea mea standard, pe care o port de mai bine de 20 de ani ( nu sunt f slaba, sunt doar f f mica de inaltime 1.55 m 🙂 )
Tin regimul pentru ca imi curat corpul de toate nastrujniciile pe care le-am pus in el cu mancarurile din ultimul an…
Si daca tot il tin, nu fac rabat, adica nu incerc varianta “hai ca merge si asa”.
In prima saptamana am mancat din gradinile prietenilor legume si fructe bio, apoi m-am gandit sa schimb ca sa am un aport caloric si de vitamine mai bogat si nu poti face asta acasa, pentru ca ar fi mult prea scump sa cumperi o varietate atat de mare de alimente ca sa le combini in super sofisticate mancaruri si sa ai de la o zi la alta altceva gustos si in regimul tau. (cei care mananca de multi ani asa doar fac refill in anumite alimente care se termina treptat, dar au in debarale fibre, alge si seminte plus alte acareturi care inseamna o investitie mare daca faci doar 21 de zile)
Roxana care are Juice It mi-a sarit in ajutor.
Am mancat doua saptamani meniul lor pe baza de plante si intre timp am invatat sa combin lucruri si am fost foarte, foarte sigura ca nu e nici firicel de lapte sau gluten in ceea ce mananc.
Roxana a vrut sa ma ajute si eu am stresat-o verificand daca in laboratoarele lor se prepara si alte chestiuni unde e posibitate de gluten sau lapte si nu se intampla asta… doar fructe si legume trec prin bucataria lor.
Asta m-a si ajutat sa identific foarte repede ca medicamentul pe care l-am luat la sugestia stomatologului (facusem o interventie operatorie si era ceva de protectie) avea un ingredient care nu ma ajuta si am avut o reactie adversa. Pentru ca orice altceva am mancat a fost “din punga” verificat si deja testat inainte.
Va recomand din inima sa incercati meniul pe baza de plante de la Juice IT chiar daca nu aveti probleme de sanatate ca mine, dar veti vedea cat bine va face in corp, incercati trei-cinci zile ca sa va curatati colonul si sa va reduceti din inflamatii (care apar de la intalnirea celulelor cu toate chimicalele din mancare)
Acesta nu e un articol publicitar, nu am facut barter cu Juice It pt mancarea mea, am platit si voi mai plati pentru meniurile viitoare. Acum am facut o pauza de o saptamana de la meniul lor si mananc in acelasi regim dar preparat de mine (nu la fel de gustos si sofisticat, insa), pentru ca am fost plecata si mancarea – care iti vine la usa in fiecare dupa amiaza pentru ziua urmatoare – nu avea cum sa ajunga la mine. Imi lipsesc sucurile care imi asigurau si aportul in organism de lichide, iar ceaiurle pe care le beau eu sau smoothie-ul pe care l-am facut dimineata nu au acelasi gust pentru ca ei pun f multe fructe si iti dau trei variante zilnic (e eficient pt ei ca fac intr-o cantitate mare sa distribuie la abonati)
Va recomand din meniul de la Juice IT neaparat supa crema de ciuperci (cu multe minunatii langa) si supa de cartofi dulci (cu alte multe minunatii)… sunt divine ca de restaurant Michelin.
Nu puteti sa le comandati individual, dar puteti sa comandati meniul din zilele respective, plus niste crackers care va alina dorul de zahar pana invata creierul ca primeste oricum zahar din alte alimente (sunt din pulpa de fructe cu faina de migdale si nu mai stiu ce, dar sunt f f bune ca gustari peste zi)
Nu le-am facut poze cand am mancat, pentru ca nu sunt in stare sa fac poze frumoase si nici nu am rabdare sa fac aranjamente cu castronase ca sa arate arty in poza. Pentru mine mancarea trebuie sa fie sanatoasa, gustoasa si, daca se poate sa nu-mi consume f f mult timp de pregatire. Foto de mai sus sunt fotografiile lor de prezentare si garantez ca in punga sunt fix castronasele astea.
M-am documentat si sunt foarte putine companii la nivel national care pot pregati mancare fara gluten, fara zahar si fara lapte, asa ca notati-va Juice It pentru ca e verificat de mine si corpul meu spune imediat daca mananc vreo mizerie.
Pentru cei care sufera de boli autoimmune, un restart din cand in cand cu “fara gluten, fara zahar, fara lapte” inseamna o usurare extraordinara a corpului. E testat de mine care am experienta si multe intalniri cu medici din domeniu. (stiu foarte multe persoane din jurul meu care au boli autoimmune, e o consecinta a stilului nostru de viata, a ce minuni mancam, a influentei stressului asupra organismului nostru.)
Dar regimul e bun pentru oricine vrea sa faca putina curatenie de toxinele pe care le avem de la alimentele standard. Sigur ca nu mai exista niciun aliment suta la suta curat (decat doar daca il crestem noi in gradina), dar un program care reduce inflamatiile din corp aduce mai multa energie, o stare de spirit mai buna si, acolo unde e cazul, reduce durerile.
Nu ma erijez in videcator de internet, regimul meu de viata e supravegheat de medici (chiar si cand ma mai rasfat cu minunatii nu foarte curate, o fac in cunostinta de cauza si cu consecintele asumate, desi sunt mai bine de 15 ani de cand mananc cu atentie majora), dar va recomand sa cititi cartea The Autoimmune Fix: How to Stop the Hidden Autoimmune Damage That Keeps You Sick, Fat, and Tired Before It Turns Into Disease ca sa invatati cu puteti sa dati un restart al functiilor importante din corp, din cand in cand.
Eu sunt o persoana gurmanda, cand merg la restaurant comand din multe feluri doar ca sa le gust pentru ca mi se face pofta cand citesc meniul si m-as chinui mental stiind ca n-am incercat anumite preparate (bine, dupa aia iau la pachet si impart cu prietenii vor nu vor), asa ca si atunci cand tin regim nu gasesc niciun motiv pentru care sa nu fie cea mai gustoasa dintre optiunile pe care le putem gasi.
Viata cu restrictii alimentare nu in seamna sa ne privam de gusturi bune, inseamna doar sa mancam inteligent si sa stim ce alegem. (iar deviza mea care ii amuza pe prieteni este ca daca tot o fac lata si incalc regulile din cand in cand, macar sa aleg ceva f f f rafinat si super gustos)
