Pandemia ne-a făcut să conștientizăm cât de important e să locuim intr-un oraș sustenabil, preocupat de ceea se numește Regenerate Urbană.

Regenerarea urbană e una dintre soluțiile principale împotriva declinului orașelor, îmbunătățind nu doar infrastructura fizică, ci și aspectele economice, sociale și comunitare ale vieții urbane. Dezvoltarea orașelor de mâine trebuie să se facă prin construcția spațiilor incluzive, de care să beneficieze atât comunitățile de locuitori, dar și sectoarele administrative și private. Regenerarea urbană e deja o normă în marile capitale din lume, unde locuitorii se pot bucura de beneficiile directe – un aer mai curat, mobilitate și acces facil la activitățile culturale, sportive sau de timp liber.

Pentru a porni discuțiile despre regenerarea urbană în România și pentru a aduce subiectul în atenția publicului, grupul Iulius a lansat proiectul #OraseRenascute. Obiectivul acestui proiect este informarea publicului larg despre modul în care orașele își pot revendica viitorul cu ajutorul proiectelor de regenerare urbană.

 

La începutul anului am vorbit cu unul dintre cei mai importanți și vizionari oameni care anticipeaza trenduri, Marian Salzman (aici interviul) și de atunci mă tot gândesc cum o să ne adaptam noi la ceea ce anunța Marian. Așa că am făcut un interviu cu Grațian Mihăilescu (fondatorul UrbanizeHub) despre Regenerarea Urbana.

Grațian are o experiență națională şi internațională de peste 10 ani în domeniul dezvoltării, comunicării, politicilor publice şi inovării. A studiat şi lucrat în Germania, Belgia, Italia, Ungaria, Serbia şi SUA, fiind bursier al Comisiei Europene, colaborând cu organizații ca Bancă Mondială, Guvernul României sau Adunarea Regiunilor Europene. Este fondatorul UrbanizeHub, o comunitate de oameni pasionați şi implicați, cu expertiză variată, oameni care vor să schimbe faţa oraşelor într-un mod SMART și sustenabil.

Luați-vă puțin timp să citiți: vrem să trăim în orașe care integrează corect mari companii, spații de recreere, spații verzi și o comunitate care traiește sustenabil. Viitorul vine peste noi mai repede decât ne gândim.

 Cum ai defini regenerarea urbană?

Îmi place să spun că regenerarea urbană este o punte dinspre trecut spre viitor. Iar această punte trebuie făcută printr-un parteneriat public – privat – comunitar. Comunitatea este extrem de importantă în acest proces. De aceea ea trebuie nu doar consultată, ci și implicată în proces. Pentru că în fond și la urma urmei, este vorba despre investiții de stat sau private care modelează orașele, iar utilizatorul final al acestor investiții este cetățeanul.

Ce ar trebui să facă administratorii unui oraș pentru a intra într-un proces de regenerare urbană? Cum atinge business-ul/ companiile, dar cum atinge și oamenii un asemenea proces?

Administrația are un rol important aici. Ei trebuie să fie proactivi și să atragă fonduri: de stat, din fonduri europene sau de la companiile private. Există multe spații într-un oraș care au nevoie de investiții și de o abordare modernă, cu focus pe comunitate. Cu cât o administrație este mai proactivă, conturează mai multe proiecte, își cunosc nevoile și atrag oportunități pentru aceste nevoi, și sunt mai prezenți în spațiul public (evenimente, conferințe, târguri de investiții), cu atât orașul pe care îl reprezintă se va transforma.

Procesele de regenerare urbană pot fi realizate de dezvoltatori, cum e cazul grupului IULIUS care a modelat orașe prin proiectele construite la Iași, Timișoara și Cluj. Vedem, de altfel, cum comunitatea folosește spațiile dezvoltate în aceste orașe atât pentru a socializa, cât și pentru agrement.  Cu cât un oraș e mai vibrant și mai atractiv din punct de vedere privat, cu atât acesta se va transforma și va atrage resurse umane și financiare complexe care vor contribui la dezvoltare. Orașele din România sunt într-o competiție în ceea ce privește resursele umane și financiare. Orașele care vor reuși să atragă cât mai multe resurse în următorii 10 ani se vor distinge față de celelate și vor crea procese multiple de regenerare urbană. Așa cum spuneam mai sus, aceste procese trebuie să fie realizate împreună și alături de comunitate.

În ce oraș din România ți-ar plăcea să locuiești și de ce?

Acum trăiesc în București pentru că la acest moment al vieții, București îmi oferă ce am nevoie: oameni smart, resurse financiare, potențial de creștere, multe evenimente.  Ce nu îmi oferă Bucureștiul este calitatea vieții, iar orașele care s-au remarcat în ultimii ani la acest capitol sunt orașele secundare unde administrația a fost pro-activă – ca Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu sau Brașov. Calitatea vieții este dependentă de infrastructura de transport, educație, mediu și de viața socială. București rămâne, însă, o metropolă care atrage foarte multe resurse umane și investiții. Problema e ca administrația nu a ținut pasul cu aceste transformări venite din mediul privat.

Nu am un oraș preferat, însă imi place câte ceva din toate orașele menționate anterior.

 Cum crezi că vor arăta orașele din România în 100 de ani? Vorbim de cele care vor fi preocupate de conceptul de regenerare urbana și îl vor implementa.

Nu merg așa departe 🙂 Dar sunt sigur că în următorii 10 ani, după investițiile ce vor veni, o parte din orașele din România vor deveni foarte atrăgătoare la nivel european și vor oferi calitatea vieții așa cum ne-o dorim cu toții. Sunt sigur că peste 10 ani vom avea orașe verzi, sustenabile, cu spații publice de calitate și infrastructură de transport modernă, cu mai puține mașini și poluare redusă, orașe mai smart și mai digitalizate, în care cetățenii se simt mai bine. Sunt 100% convins că multe orașe din România vor deveni poli de atracție pentru străini, care își vor dori nu doar să le viziteze, ci să devină și locuitori. De aceea e important cum construim în anii următori, pentru că avem șansa să participăm cu toții la această construcție.

Ca majoritatea orașelor din Europa, marile orașe din România au clădiri de patrimoniu, vechi de sute de ani (ceea ce nu întâlnim într-o la fel de mare masură, de exemplu, în orasele din America sau din Asia). Regenerarea urbană – cu adaptarea orașelor ca organisme vii la evoluția tehnologică atât de rapidă – cred că trebuie personalizată în aceste zone cu tradiții speciale în construcție. Cum crezi că se poate face această adaptare pentru a fi o îmbinare corectă între vechi și nou?

Fiecare oraș are specificul lui. Sunt orașele din Transilvania și Banat care au o arhitectura specifică influențelor austro-ungare. București este cosmopolit în domeniul arhitecturii, fiind regăsite mai multe stiluri – preponderent este stilul neoromânesc. Orașele industriale, ca Reșița, sau cele din Valea Jiului etc., au un patrimoniu industrial frumos pe care se poate construi, Oradea se laudă cu stilul art-nouveau, Brăila are un patrimoniu fantastic neexploatat. Sunt foarte multe orașe în România, cu o istorie lungă și multe influențe, cu clădiri și spații frumoase. Ele trebuie reintegrate în viața orașului, dar trebuie făcute cu experți și cu fonduri. Vechiul se îmbină frumos cu noul, însă acest lucru trebuie făcut de specialiști.

E o nevoie acută de acest gen de intervenții și e mult de lucru aici. Extrem de mult. Oportunități sunt, însă trebuie să existe deschidere, voință și viziune din partea administrației. Îmi amintesc de un dialog avut cu primarul Sibiului, dna Astrid Fodor,  care îmi spunea cât de importante sunt clădirile pentru patrimoniul cultural și că prioritatea numărul unu pentru oraș este reabilitarea acestor clădiri. Vă invit la un tur vizual în Praga, Budapesta, Viena, Cracovia pentru a înțelege cât de importante sunt pentru orașe aceste clădiri de patrimoniu. Cum ar arăta oare aceste orașe fără clădirile lor de patrimoniu? Cum ar arăta Veneția fără clădirile și arhitectura specifică? Ar mai fi patrimoniu UNESCO centrul Brugge, dacă nu ar avea clădirile acelea de sute de ani reabilitate și funcționale?

Pandemia pe care am traversat-o a schimbat mult din mentalul oamenilor, din nevoile lor de la un oraș, nevoi față de casa în care locuiesc, față de locul în care muncesc. Din această perpectivă, cum crezi ca se vor schimba orașele și comunitățile în următorii 10 ani?

Eu sper să înțelegem această nevoie acută de a proiecta orașe pentru oameni. Pentru că așa cum le proiectăm acum, așa le vom avea peste 10 ani, sau peste 100 de ani. Avem nevoie de cât mai multe spații publice de calitate, de spații verzi, de orașe pietonale, de micromobilitate, de transport comun eficient și verde, de diferite aplicații care să te ajute să interacționezi cu administrația. Sunt multe de făcut în următorii ani de zile. Lumea trebuie să înțeleagă cât de important este orașul în care trăiește pentru sănătatea mentală și fizică a cetățeanului. Cu cât orașul este mai prietenos cu oamenii, cu atât oamenii se vor simți mai bine și vor aprecia orașul, se vor dedica lui. Este o relație de empatie și emoție aici, iar la nivel de efervescență locală, acest lucru se simte ușor prin prisma oamenilor care trăiesc în oraș. Cu cât ei sunt mai mândri, implicați și fericiți, cu atât acest lucru se va reflecta asupra orașului.

Cand ai creat UrbanizeHub care a fost miza în raport cu orașele și comunitățile viitorului? S-a schimbat această miză între timp (sub impacul pandemiei, al altor evenimente sociale și economice)?

Noi ne-am dorit să schimbăm puțin mentalitatea asupra orașelor. Și cred că am reușit. Acum 5 ani, când am început proiectul, când ziceai oraș te gândeai la borduri, panseluțe și primari corupți. Ori pentru mine oraș înseamnă o cultură urbană, reprezentată de industrii inovatoare, de creativitate, de transport sustenabil, de comunitate, de spații de calitate, de evenimente. Mai avem mult de lucru pentru a înțelege cât de importante sunt orașele pentru noi. Cred că noi am profesionalizat cumva discursul, am promovat expertiza,  am creat punți de colaborare între administrație și ceilalți actori, am adus inovație. Ne propunem în continuare să educăm, să inspirăm și să conectăm oameni cu aceleași valori care doresc să se implice și să trăiască într-o lume mai bună. Pentru că noi nu facem altceva decât să proiectăm o viziune și încercăm să îndeplinim acea viziune prin diferite proiecte. Sperăm să vină alături de noi cât mai multă lume care împărtășeste aceleași valori și cu care putem să modelăm împreună viitorul orașelor.