Author : Cristina Bazavan

cadouri de vinzare – dar pentru andrei- parfum noa

Noa Cacharel – 50 RON

cumparat de ana popescu:)

*
Anul acesta, am decis sa fac publice toate darurile pe care le primesc la companie de Sarbatori, sa le pun pe blog si sa le scot la vinzare. S-au oferit sa mi se alature Liliana Ionescu cu daruri dragutze din divizia Beauty si Ana Onisei cu carti scumpe, bune de daruit intelectualilor rafinati.

Ne gindim ca v-ar placea ca in loc sa va inghesuiti prin magazine dupa un dar de sarbatori, mai bine cumparati lucruri dragutze de la noi; mai ales ca e pentru o cauza frumu.

Banii pe care-i stringem ii donam lui Andrei, un baietel de 5 ani tare simpatic.
Cum puteti sa cumparati si de ce are Andrei nevoie de bani, aflati aici

767

cadouri de vinzare – dar pentru andrei- fular albastru cu roshu

fular albastru cu roshu. 30 RON. (n-am pastrat cartea de vizita); VINDUT
*
daca-l cumperi vei primi cadoul impreuna cu un card: “Banii pentru acest cadou au fost donati lui Andrei” , iar cel/cea caruia ii daruiesti va sti ca ai fct o fapta buna si se va bucura cu tine:)
*

Anul acesta, am decis sa fac publice toate darurile pe care le primesc la companie de Sarbatori, sa le pun pe blog si sa le scot la vinzare. S-au oferit sa mi se alature Liliana Ionescu cu daruri dragutze din divizia Beauty si Ana Onisei cu carti scumpe, bune de daruit intelectualilor rafinati.

Ne gindim ca v-ar placea ca in loc sa va inghesuiti prin magazine dupa un dar de sarbatori, mai bine cumparati lucruri dragutze de la noi; mai ales ca e pentru o cauza frumu.

Banii pe care-i stringem ii donam lui Andrei, un baietel de 5 ani tare simpatic.
Cum puteti sa cumparati si de ce are Andrei nevoie de bani, aflati aici

758

cadouri de vinzare – dar pentru andrei – fular albastru

fular albastru. moale si pufos. 30 RON. (n-am pastrat cartea de vizita, imi cer scuze, nu stiu de unde-l am); VINDUT
*
daca-l cumperi vei primi cadoul impreuna cu un card: “Banii pentru acest cadou au fost donati lui Andrei” , iar cel/cea caruia ii daruiesti va sti ca ai fct o fapta buna si se va bucura cu tine:)
*

Anul acesta, am decis sa fac publice toate darurile pe care le primesc la companie de Sarbatori, sa le pun pe blog si sa le scot la vinzare. S-au oferit sa mi se alature Liliana Ionescu cu daruri dragutze din divizia Beauty si Ana Onisei cu carti scumpe, bune de daruit intelectualilor rafinati.

Ne gindim ca v-ar placea ca in loc sa va inghesuiti prin magazine dupa un dar de sarbatori, mai bine cumparati lucruri dragutze de la noi; mai ales ca e pentru o cauza frumu.

Banii pe care-i stringem ii donam lui Andrei, un baietel de 5 ani tare simpatic.
Cum puteti sa cumparati si de ce are Andrei nevoie de bani, aflati aici

1171

cadouri de vinzare – dar pentru andrei * 1001 de picturi

1001 de picturi de privit intr-o viata

O colectie impresionanta de picturi si povestile lor. Editura RAO ne-a daruit si mie si Anei, cite un exemplar. le vindem pe amindoua. in librarii gasiti cartea cu 100 RON. la noi e 50 RON, fiecare.
VINDUTE AMBELE EXEMPLARE
*
daca-l cumperi vei primi cadoul impreuna cu un card: “Banii pentru acest cadou au fost donati lui Andrei” , iar cel/cea caruia ii daruiesti va sti ca ai fct o fapta buna si se va bucura cu tine:)

*
Anul acesta, am decis sa fac publice toate darurile pe care le primesc la companie de Sarbatori, sa le pun pe blog si sa le scot la vinzare. S-au oferit sa mi se alature Liliana Ionescu cu daruri dragutze din divizia Beauty si Ana Onisei cu carti scumpe, bune de daruit intelectualilor rafinati.

Ne gindim ca v-ar placea ca in loc sa va inghesuiti prin magazine dupa un dar de sarbatori, mai bine cumparati lucruri dragutze de la noi; mai ales ca e pentru o cauza frumu.

Banii pe care-i stringem ii donam lui Andrei, un baietel de 5 ani tare simpatic.
Cum puteti sa cumparati si de ce are Andrei nevoie de bani, aflati aici

The Demise of Dating

Dating is dated. Hooking up is here to stay.

(For those over 30 years old: hooking up is a casual sexual encounter with no expectation of future emotional commitment. Think of it as a one-night stand with someone you know.)

*
Under the old model, you dated a few times and, if you really liked the person, you might consider having sex. Under the new model, you hook up a few times and, if you really like the person, you might consider going on a date.
*
e opinia domnului CHARLES M. BLOW, restul in NY Times

via Mr P care are lecturi serioase in ultima vreme:)

1158

contract prenuptial cu stolojan

acordul asta intre partide e ca un contract prenuptial. in caz de divort, isi ia fiecare ministerele si pleaca.
numai ca, din cauze obscure, mireasa s-a trezit dupa casnicie ca nu mai e maritata cu titularul de contract, ci cu un var mai mic si mai impiedicat.

acum ori e disperata sa nu ramina nemaritata ori, vb lui Mr P, ii place prea mult casa in care tre sa se mute. si inchide ochii pregatindu-se de ceremonie.

Please, don’t let Elvis do the ceremony. He’s dead, you know.

769

Ce nu ati vzt in interviul cu Rudy Giuliani la Realitatea TV

Ana: n-au dat tot, au lasat fix 30 de min
Ana: pacat, mai zicea o chestie tare
Ana: despre inmormintarile la care a participat
Ana: si despre cum, cind era cite un pompier sau politist in agonie,
Ana: se ducea la spital
Ana: pentru ca stia ca daca apare el acolo
Ana: o sa apara si cel mai bun doctor, si cel mai bun chirurg
Ana: si in felul asta eroii orasului, cei care salveaza vietile new yorkezilor,
Ana: vor avea parte de cea mai buna ingrijire
Ana: iar el vroia sa se asigure ca se intimpla asa

*
cristina: ce emotii are dl hurezeanu
cristina: mi se pare f uman ca mai are emotii la nivelul lui
cristina: il stiu de la efm, stiu cum e si cind nu are
Ana: da, foarte emotionat
Ana: la inceput de emotie nu-si vorbeau si aia aranjau camerele
Ana: iar dl hurezeanu l-a intrebat pe giuliani cum a dormit
Ana: stai ca uite am gasit exact dialogul
Ana: il redau in engleza
Ana: ca l-am notat
Hurezeanu: how did you sleep, sir?
Giuliani: Excellent.
Hurezeanu, zimbind: So, no jet lag supplementary problems?
Giuliani: No, I got more sleep than I usually do.

*
bonus track o descriere din regia de emisie: “Cind a inceput Giuliani sa vorbeasca despre dimineata lui 9/11, pe masura ce avansa in poveste si spunea ca dadea telefoane, insa nu reusea sa prinda tot timpul linia, cei 8 oameni care eram in cabina ne cautam instinctiv privirile. Unul dintre baieti isi musca buza de jos. Discret si ritmic. Doar regizorul, cu privirea nedesprinsa de la monitoare, batea in masa ritmul povestii cu un etui negru.”

*
ana maria onisei, numita si anaceadesteapta, a asteptat cuminte in regia rtv pe cind dl hurezeanu facea interviul cu rudy giuliani. acum are un frumos interviu cu dl giuliani exclusiv pt tabu.
nimic din chestiile astea politice de le-ati citit in presa romaneasca.
lucruri marunte care dau imagini mari.
le cititi in numarul de februarie.

2328
pictorial_17_60Catalin Botezatu – decadenta, erotism si sinucideri

Catalin Botezatu – decadenta, erotism si sinucideri

Viaţa lui ar putea fi transformată uşor într-o carte de succes. „Dacă aş scrie-o, aş spune lucrurilor pe nume, de la cap la coadă, ori ştiu că societatea românească nu este încă pregătită să audă lucruri atât de adevărate şi de profunde în acelaşi timp”, spune Cătălin. Înfrângeri, victorii, iubiri câştigate sau pierdute, decadenţă, erotism, lux. Până va scrie cartea, iată-l pe Cătălin Botezatu reinterpretându-şi viaţa cu umor, pentru ca mai apoi să o disece cu sinceritate.
decembrie 2008

tabu: Acum 14 ani de Crăciun, te aflai în arest preventiv şi a fost unul dintre cele mai grele momente din viaţa ta, dar şi dintre cele mai emoţionante.
Cătălin Botezatu: A fost cel mai oribil moment din viaţa mea. Nu ştiu cum să-l descriu pentru că nu vreau să treacă cineva nici măcar cu gândul prin momentele alea. Arestul preventiv s-a lungit mai mult decât mi-am închipuit din cauza jocurilor politice de atunci. Gălăgia era maximă, celulele se aflau undeva sub nivelul străzii, se vedea câte o fereastră mică la nivelul solului. Pentru că înăuntru era cald şi afară frig, uneori fereastra era acoperită de şobolanii imenşi atraşi de căldură. Dar în noaptea aceea de Crăciun s-a lăsat o linişte de mormânt, nimeni nu mai ţipa, nu mai înjura. şi au bătut clopotele la Mitropolie, arestul poliţiei fiind undeva în Centrul Civic, iar clopotele au marcat şi începutul unui colind.

Lângă noi era o celulă pentru femei şi de acolo s-a auzit un colind sfâşietor. Cuvintele erau pumnale în minte şi în inimă. M-am simţit mai singur ca niciodată, eram terminat din toate punctele de vedere, deznădăjduit, nu pot să descriu starea. şi când s-a terminat colindul, pentru prima dată, într-o linişte de cristal, au început să se audă plânsete, plânsete de bărbaţi care, de obicei, voiau să pară duri. Erau acolo foarte mulţi oameni grei, şefi de bănci care, în libertate, erau de neclintit.

tabu: Când ai ieşit, unde ai găsit resursele să o iei de la capăt?
C.B.: N-am spus niciodată până acum, dar atunci, deşi era clar că nu sunt vinovat, tergiversarea şi ţinerea mea în arestul preventiv m-au dus pe panta aia grea a disperării şi am hotărât să mă sinucid. Mă gândeam că aşa pot să răspund lumii că nu sunt cum mă ca­talogaseră. şi am strâns pastilele pentru dormit pe care le primeam în fiecare seară. Prin celula respectivă s-au plimbat o mulţime de oameni, inclusiv Sever Mureşan şi Miron Cosma. La un moment dat, în celulă a venit şi un băiat, un spărgător, care a înţeles ce vroiam să fac. În noaptea de după Crăciun, eu mi-am pregătit pastilele înainte de a mă duce la duş. Să nu crezi că duşul era undeva departe, era în aceeaşi cameră, improvizat. Dar când m-am întors, nu mai erau pastilele şi n-am putut să fac scandal pentru că era ilegal felul cum le strânsesem. Cert este că dimineaţa când au venit la apel, acest băiat nu s-a mai trezit. A fost dus la spital, i s-au făcut spălături. Când şi-a revenit, l-am întrebat de ce a făcut asta. Mi-a răspuns, în simplitatea lui, că nu era nicio pierdere dacă murea el, pe când eu care am făcut ceva în viaţă trebuia să trăiesc, era păcat să mor pentru că n-am avut ocazia să mă apăr. A fost firul de care m-am agăţat, era o mică parte dintr-o societate care ar fi putut să mă înţeleagă.

tabu: Ai mai făcut cândva referire la faptul că ai vrut să te sinucizi, într-un alt context.
C.B.: Da, sunt o persoană ca oricare alta, câteodată slabă, câteodată puternică.

tabu: Dar hai să ne gândim: eşti acolo, la marginea prăpastiei, la figurat vorbind.
C.B.: Au existat mai multe momente în care am vrut să mă sinucid. Eram la marginea unei prăpastii sentimentale atunci, căci nu mai exista decât un mare hău în care dragostea nu mai era, iar în faţa mea era, la propriu, o prăpastie în care vroiam să cad.

tabu: Şi de ce te-ai întors? La ce te-ai gândit în clipele acelea?
C.B.: Nu m-am întors, a fost un joc. A fost un fel de ruletă rusească. Am pus maşina pe marginea prăpastiei, am scos-o din viteză şi am spus că dacă va fi să cadă, va cădea. şi-am stat acolo o oră.

tabu: Şi-n ora aia la ce te-ai gândit?
C.B.: N-am făcut mişcări bruşte ca să-mi forţez soarta, am stat în maşină cu mişcările pe care le-aş fi făcut în mod normal, am fumat, cred, un pachet de ţigări şi am refuzat să mă gândesc la ceva anume. De fapt mă gândeam dacă ceva merită în viaţa asta, mă gândeam dacă e ceva dincolo de poarta aia, dacă e o altă viaţă.

tabu: Se mai supără părinţii pentru lucrurile pe care le citesc despre tine?
C.B.: E delicat. Primul impact negativ a fost arestul. Normal că au suferit; şi dacă fiul tău ar fi un criminal, ai suferi. Mama a fost pe patul de moarte şi numai Dumnezeu a salvat-o.

În timp, s-a demonstrat că nu erau adevărate acuzaţiile. Apoi s-au scris lucruri urâte legate de viaţa mea sexuală. La început mă gândeam la ce o să spună mama? Tata e tata, dar mama?! Apoi mi-am dat seama că ei mă cunosc, că sunt oamenii care ştiu exact ce am făcut, ştiu exact cu cine am umblat de-a lungul timpului şi ştiu că nu pot fi altfel. şi mai ştiu că dacă aş face ceva, le-aş spune-o, că mi-aş asuma acest lucru. Ei au fost alături de mine şi am fost surprins să constat că am nişte părinţi care pot înţelege orice şi, mai ales, care pot avea încredere în copilul lor.

tabu: Să trecem într-o altă zonă. Ce înseamnă erotism, erotic pentru tine?
C.B.: Acea depăşire a graniţelor, este acea parte a sentimentelor care sunt îngemănate întotdeauna cu sexul, care dau frâu liber imaginaţiei, te eliberează de orice fel de inhibiţii. Sigur că trebuie să fii extrem de rafinat, de profund, de cultivat ca să poţi să experimentezi. Există nişte bariere pe care le poţi trece sau nu. Unii dintre noi le-au trecut, le trec, alţii nu o fac, decât, poate imaginar.

tabu: Dar societatea etichetează…
C.B.: De ce? Dacă cuiva îi place să iubească într-un anume fel, dacă îi plac anumite mişcări care pentru restul lumii sunt vulgare sau par interzise, asta e. Nu trebuie să le faci publice, trebuie doar să ţi le asumi şi să le tratezi ca atare. Fac parte din viaţa ta, fac parte din felul tău de a fi. Dar dacă reuşeşti să realizezi că lumea aceea care te judecă e o lume meschină, oribilă, o lume incultă, o lume incapabilă să-ţi înţeleagă simţirile, o lume limitată, atunci îţi dai seama că îi eşti superior şi că nu contează cum te judecă.

tabu: În alte ţări decadenţa e asociată cu partea boemă, artistică. La noi e mai degrabă în tabăra oamenilor de afaceri şi nu are foarte mult rafinament.
C.B.: La noi decadenţa înseamnă foarte mulţi bani care sunt ai oamenilor de afa­ceri, ai snobilor sau ai îmbogăţiţilor peste noapte. şi mai e o problemă, ei nici măcar nu-şi dau seama ce înseamnă decadenţa. Ei fac aşa pentru că au citit că fac alţii, că li s-a spus că aşa e la modă şi o fac aşa, de-a valma. Care rafinament?! Sunt toate paraşutele îmbrăcate cu zeci de mii de euro, arată îngrozitor, dar lor li se pare glamour. Pe mine viaţa de noapte mă oboseşte teribil. Nu o mai gust. Uite, Bamboo e locul perfect în care distracţia este garantată la maximum. Dar pentru un non connaisseur. Eu dacă mă uit în zona VIP, pe mai mult de jumătate dintre ei nu vreau să-i văd. Ei nu ştiu că nu impresionezi cu blănuri, ceasuri şi haine cu etichete.

tabu: Dar le spui şi lor ce gândeşti?
C.B.: Da. şi de aici apar problemele. Că ei nu pot să spună despre mine că sunt prost. Sau că sunt urât. Nu contează. Că nu sunt talentat – asta e discutabil. şi-atunci îmi pun în cârcă tot felul de chestii care ţin de sexualitate. Ce mai au să-mi spună: că fac sex cu pisici?! So what? Lumea adevărată uită, pentru că nu contează ce se spune despre tine, contează ce faci pentru oameni.

tabu: Compensează fericirea pe care ai trăit-o scandalurile pe care le-a adus?
C.B.: Da. A meritat tot. Cineva m-a făcut fericit pentru o vreme, mi-a dăruit dragostea. Ce contează că pe urmă am fost târât în tot felul de scandaluri?! Le mulţumesc femeilor, persoanelor din viaţa mea care m-au făcut fericit, indiferent de preţul pe care l-am plătit după.

tabu: Eşti gata să mai plăteşti încă o dată preţul ăsta?
C.B.: Îl voi plăti ori de câte ori e nevoie.

tabu: Şi-atunci îţi mai doreşti un copil?
C.B.: A fost o perioadă în care mi-am dorit tare un copil.
Dar acum nu. Poate că scurgerea anilor mi se pare din ce în ce mai rapidă. Poate pentru că ştiu că se apropie foarte tare finalul, încep să devin mai egoist. Nu ştiu. Dar ce înseamnă un copil? Iubeşti, îl naşte soţia ta – femeia pe care o iubeşti – îl creşti, dar într-un final, copilul va avea viaţa lui. La un moment dat, el va pleca, te va „părăsi“. şi vei rămâne tot singur. Aud tot felul de mame care spun „m-am sacrificat toată viaţa pentru copilul meu.“ Ce prostie! Ce femei limitate! Mama e aşa… să mă ierte că spun asta. După ce a divorţat a spus: „n-am să mai fiu cu nimeni niciodată pentru că pe tatăl tău l-am iubit enorm şi îl iubesc, şi apoi pentru că eu am un copil şi nu vreau să mă fac de râs“. Ce limitat a putut să gândească.

tabu: I-ai spus?
C.B.: Da, i-am spus-o. şi nu am avut niciun ecou. Ea s-a sacrificat pentru mine. De ce?! Eu am viaţa mea. E adevărat că atunci când este bolnavă, o ajut, dar e posibil să nu fiu în ţară şi să nu pot să o ajut. Dar ea, când va avea o pro­blemă, cu siguranţă nu mi-o va spune ca să nu mă împovăreze şi mai tare, deci tot ea se va lupta. şi-atunci de ce să se sacrifice pentru mine?!

tabu: Ai un fel de a face fapte bune mai rar întâlnit la VIP-uri, uneori pe ascuns… Partea asta de a dărui vine şi dintr-o dorinţă de a fi protejat pentru mai târziu?
C.B.: Nu. Sunt un om al bilanţului şi mă gândesc unde am greşit? N-am furat, n-am omorât, de minţit cred că o facem cu toţii ca să protejăm nişte situaţii, nişte oameni. Lucruri grave nu am făcut, nu am de ce să-mi pregătesc viaţa de dincolo.

tabu: Nu-ţi vine câteodată să spui stop, să-ţi iei o vacanţă?
C.B.: Ba da, dar sunt o serie de angajamente care trebuie respectate şi nu mă mai pot opri. Prefer să cad lat decât să par neserios.

tabu: Chiar şi în condiţiile în care, acum ceva vreme, ai avut probleme de sănătate?
C.B.: Am şi acum probleme. Dacă eu zâmbesc, râd şi fac frumos, asta nu înseamnă că nu am probleme de sănătate, dar dacă m-aş văicări, oricum nu m-ar ajuta nimeni. Din contră, cei care mă urăsc s-ar bucura, iar ceilalţi ar spune „săracul băiat“. A fost o perioadă în care mă văicăream. Recunosc că am slăbiciuni. Am fost şi la ghicitoare, apropo de slăbiciuni şi de incultură. Pentru că numai un om incult ajunge la ghicitoare. Am trecut şi prin această fază, dar ştiu că trebuia.

tabu: Că tot ai amintit de cultură. Ce te-au învăţat ai tăi la lucrurile obligatorii?
C.B.: Mama era, cum să zic, Cruela. Am mâncat bătaie până în clasa a XI-a. Dacă nu mă adresam politicos doamnelor mai ales, dar în general oamenilor, aveam drept pedeapsă să scriu codul bunelor maniere de 10 ori. Pe vremea aceea avea 68 de pagini, deci era oribil. şi acum îmi pâlpâie în minte ciucurii de la covor care dacă erau uşor deranjaţi, era jale. Atunci n-am înţeles-o, acum îi mulţumesc pentru educaţia spartană. Oricum era compensată de drăgălăşenia mătuşilor care aveau grijă de mine.

tabu: Cum ţi-ar plăcea să se gândească lumea la tine peste nişte ani?
C.B.: Mi-ar plăcea ca lumea să spună că am fost un om bun. Mi-ar plăcea să se gândească că am fost om cu adevărat. Pentru că asta însemn eu; nici designerul, nici VIP-ul.

tabu: Există ceva în materie de jocuri erotice, ceva ce ţi-ai dorit să faci, şi n-ai făcut?
C.B.: Nu. Am făcut tot ce mi-am dorit să fac. Fanteziile mele sexuale au fost întotdeauna duse la bun sfârşit. Nu pot să spun că mă gândesc la lucrul ăla pentru că nu l-am încercat. Nu.

1299

Vlad Ivanov pe locul 3 in Time best performances 2008

You need to get an illegal abortion in Communist Romania, 1987, you go to a hotel room and wait for the guy who calls himself, with leaden irony, Mr. Bebe (pronounced bay-bay, as in the French word for baby). In the year’s best foreign-language film, Bebe is a monster, no question, but not a screamer. His voice is icily controlled; he could issue a death sentence without inflection. Solidly built and sporting a leather jacket, Ivanov suggests the Brando of The Wild One — just extract the humanity and leave in the sociopathic brutality. I know nothing about the actor except that he’s made movies in four languages (Romanian, Russian, French and English) and that his name suggests a Russian heritage. In fact, he has some of Vladimir Putin’s glacial charisma and sexual threat. I wouldn’t care to be in a hotel room with either of them; but I look forward to more Ivanov movies, to see if he’s got the same sick radiance, like a walking Chernobyl.

richard corliss a scris cele de mai sus si l-a plasat in topul celor mai tari performante actoricesti ale lui 2008, pe locul 3.
*
prietenii mei stiu ca am o pasiune speciala pt vlad ivanov (e pe lista scurta a domnilor pe care i-as lua acasa la mine:) ).
l-am vzt in teatru cu mult inainte ca 4,3,2 sa-i aduca celebritatea. odata, la green, in “frimiturile” liei bugnar m-a impresionat asa de tare, incit m-am dus si a doua zi; am stat in fatza si m-am uitat doar la el. eram curioasa daca o sa poata sa fie la fel de bun ca in seara precendenta. a fost perfect.

*
sunt f f bucuroasa ca primeste in sfirsit recunoasterea pe care o merita. e un actor minunat si, asemeni tuturor oamenilor MARI, e extrem de modest.

*
alte clasamente, printre care best covers, best non fiction books, best photos, aici

838

4 luni, 3 saptamini si 2 zile – locul 4 in clasamentul Time 2008

In Romania under the Ceausescu regime, abortion was banned, and within 20 years some half a million women had died from having botched illegal abortions. This severe thriller from writer-director Christian Mungiu focuses on Gabita (Laura Vasiliu), a pregnant college student, and her friend Otilia (Anamaria Marinca), who finds a man who’ll do the job: a quietly thuggish fellow who calls himself Mr. Bebe (Vlad Ivanov). Remorseless long takes build the suspense as the young women secure a hotel room and, when Bebe explains how they’ll have to pay, question whether it’s worth the price. Strap yourself in for this minimalist, splendidly acted horror film — and count your blessings that you live in a country where choosing an abortion doesn’t mean losing a life.

richard corliss in time 2008 lists. unde filmul lui cristi mungiu e pe locul 4.

872

inscriere la cursul de jurnalism narativ. hurry up!

in maxim doi ani, jurnalismul narativ va fi f cautat de catre revistele care vor fi ramas pe piata. pentru ca are clasa, pozitioneaza up market, adauga credibilitate.

acum e momentul in care se poate exersa pe tema asta. si, mai ales, se poate invata.
Cristi Lupsa incepe o noua serie de cursuri de jurnalism narativ (detalii mai jos).

daca as fi in locul vostru as face tot ce e posibil sa ajung acolo. m-as gindi ca, inainte de toate, trebuie sa inteleg cum functioneaza ca sa stiu cum sa-l folosesc in viitor.

*
Centrul pentru Jurnalism Independent organizeaza o noua sesiune a cursului Jurnalism narativ incepand cu data de 29 ianuarie 2009. Cursul se adreseaza jurnalistilor, studentilor la jurnalism sau la facultati cu specific apropiat si este condus de Cristian Lupsa.

Cursul se va desfasura la sediul CJI in zilele de joi, de la 17.00 la 20.00, pe parcursul a 11 sedinte saptamanale. Taxa de participare este de 300 RON si se se poate achita in maxim 6 rate, incepand cu prima sedinta a cursului.

Pentru inscriere trimiteti la email carmen@cji.ro sau fax 021 311 13 78 urmatoarele: CV, o scrisoare de intentie si doua articole pe care le considerati model de scriitura, motivandu-va alegerea.
Va rugam consultati descrierea cursului la http://www.cji.ro/articol.php?article=552

Aplicatiile se primesc pana la data de 18 decembrie 2008.

688

sindrom obsesiv compulsiv

as vrea sa vbsc cu cineva care are acest sindrom. daca stiti pe cineva, multzu de ajutor.

nimik f intim, doar un rasp la o intrebare:)

e legat de o carte pe care o citesc, care va aparea in primavara viitoare si la care trebuie sa scriu postfatza.

multzu again

4099

Cititorul, Sibiu

ieri seara, floricele cu caramel, patinoar, jucarii care aratau precum chucky, catalin protector si curtenitor (mai vreau in excursie cu tineeee) si un gind: sa-i fac cadou lui catalin – cititorul lui bernhard schlink.

azi in trei librarii, dialoguri la sincron.
– nu mai avem, daca reveniti peste citeva zile, va facem rost.
– pai miine plec si vroiam sa o fac cadou ca face referire la sibiu, si avea farmec daca o faceam cadou acum.
– vorbeste despre sibiu?
– dada.

*
am citit cartea acum 2 ani, chiar in sibiu pe vremea cind asistam la repetitiile lui andrei serban de la pescarusul. influentata de ce vedeam pe scena zi de zi, imi imaginam lucruri despre cum ar putea fi ecranizata.
anul asta, gata, a fost ecranizata. iar kate winslet e nominalizata la globurile de aur.
(eu o vedeam in rolul asta pe binoche)

*

909

Guliani & Time

acum 7 ani, cu doar citeva zile inainte de Anul Nou pe drumul de la Viena la Salzburg am citit TIME. era numarul special cu Omul anului.
alesul era Giuliani, atunci primarul NY.

am citit cover story-ul si m-a emotionat f tare. mi-au dat lacrimile de citeva ori. am fost atit de fascinata de cum era scris incit, desi la vremea aia eram sub contract cu Europa FM, m-am gindit ca m-as putea indrepta catre presa scrisa.

cind m-am intors acasa din vacanta i-am scris un mail autorului articolului Eric Pooley, pe atunci editor sef Time Europe. Ii povesteam cit de tare ma impresionase textul lui. mi-a raspuns flatat si politicos, ba chiar uimit, ca cineva din romania i-a scris.

nu mai am mailul lui pooley, mi-au crapat de atunci doua laptopuri si-mi pare rau ca nu m-a dus mintea sa-i dau un print atunci. are o anume insemnatate pt mine. aseara insa anaceadesteapta mi-a dat textul de care ma leaga multe amintiri.

pe giuliani il vedeti diseara la tv de la noi din ograda (10 pentru romania – realitatea tv), iar pentru cine vrea sa se cutremure un pic la gindul cita munca e in spatele unui text de la liga mare, luati-va o jumatate de ora si cititi pe indelete:
giulliani in Time 2001

*
ma rog, acum ma gindesc ca premiantii care nu se afla la teambuilding il si vad pe domnul giuliani, in timp ce noi facem prezentari.

986

3 cuvinte

the three most beautiful words in the English language are not “I love you” but “to be continued”.

despre jurnalism – serial narratives, de la un domn pe care-l voi cauta sa vad ce scrie; Tom French.

*
nu mai stiu de la ce mi-am adus aminte de vorbele domnului asta, pt ca le-am citit de vreo saptamina si mai bine.

drum lung. la sibiu. teambuilding. probabil o plimbare lunga cu colegul catalin, mai incolo. sa-i arat locuri frumu in noapte.

821