Locuiesc in Piata Universitatii. Nu chiar in piata, unde sunt mitingurile, ci pe Bratianu, vis a vis de Coltea. Revolutia se vede si se simte altfel de aici.
Am tot respectul pentru cei care au iesit in strada ca sa-si spuna ofurile, e o dovada de democratie (de evolutie pe scara democratiei) si, cu vremea, poate fi si o forma de echilibru social (cind si partidele vor invata sa reactioneze frumos la protestele publice), imi doresc – asemeni celor mai multi dintre ei – ca distinsul nostru presedinte sa plateasca cumva toate magariile pe care le-a facut (ca a fost presedinte jucator, cum si-a dorit), cum imi doresc ca toti cei care au facut matrapazlicuri sa plateasca. Cu puscaria unde e cazul.
Asa ca ma bucur ca oamenii au iesit in strada. Ca principiu democratic.
Dar lucrurile nu se rezuma la doar la asta.
***
Cind locuiesti in Piata Universitatii, Revolutia se vede altfel.
In fiecare dimineata piata (dar mai ales strazile micute care nu-s la vedere) arata ca dupa o furtuna, pentru ca nu toti manifestantii sunt plini de sentimente democratice.
Dimineata conversatiile cu vinzatorii magazinelor din apropiere, vecinii, sunt despre ce s-a mai spart, unde sa ne parcam masinile ca sa fie sigure, ce trasee sa folosesti ca sa ocolesti Piata, dar totusi sa poti intra in casa.
Seara e un cosmar sa ajungi acasa. Miercuri, un taxi pe care-l luasem de la Opera (da, stiu, dupa unii e gresit ca am vrut sa -mi continui viata si sa merg la Opera fix acum cind arde tara) m-a lasat la Centrul Militar de pe Victoriei “de aici mergeti singura, eu nu intru la Universitate”.
Seara e un cosmar sa vrei sa pleci de acasa. Daca suni la taxi te cearta centralista “pai dumneata nu stii ce e la Universitate?”, chiar si cind chemi taxiul la 500 de metri distanta cum i s-a intimplat unei prietene aseara care voia un taxi pe Mazarik.
cind iesi in strada seara ai o perspectiva diferita de ce se vede la TV. Piata Universitatii nu e doar locul in care sunt miile de oameni ( in fata teatrului national), iar in imprejurimi au aparut o multime de fetze “interesante”.
*
aseara la ora 11.20, la citeva minute dupa evacuarea din Piata Universitatii, 2 tineri mergeau pe linga Palatul Sutu si isi urlau unul altuia:
– De data asta n-am putut face nimik, ne-au controlat!
– Miine o sa fim mai multi. Ii invingem noi.
era atit de multa ura in privirea lor, le iesisera ochii din orbite.
*
duminica, in ziua cea mai violenta, am vazut tineri care pareau animale. urlau si loveau ca scosi din minti. rupeau cosurile de gunoi de plastic, zgiriiau masinile, spargeau geamurile de la intrarile blocurilor. si era o ploaie de caramizi.
luni, pe bratianu se vindeau ceasuri si telefoane obtinute duminica seara din magazinele sparte.
*
in fata teatrului national sunt cei care protesteaza, in fata la intrarile de metrou de la Sutu sau Coltea sunt spectatorii: stau si se uita si comenteaza “I-au lovit?” , mai ales in momentele cind piata e evacuata. pe principiul, de ce sa ma mai uit la tv cind pot sa am aici cinema 6D? spectatorii sunt acolo de pe la 19.00, se schimba, in ture.
***
pentru mine, si banuiesc multi dintre cei care sunt in zona, jandarmii sunt salvatorii. la tv si pe facebook vad comentarii despre violenta jandarmilor, eu vad dintr-o alta perspectiva lucrurile:
– jandarmul care-si lua de mincare de la patiseria din colt mi-a spus, cind a inteles din conversatia mea cu vinzatorul ca stau in cartier, sa am grija sa nu ies din casa dupa ora 20. parinteste. apoi ne-a explicat pe ce strazi laturalnice am putea veni catre casa.
– jandarmul de la pasajul universitatii intrarea spre Coltea care – vazindu-ma speriata ca trebuie sa intru in pasaj si nu stiu ce ma asteapta (tocmai se evacua piata), mi-a facut loc sa trec pe linga el si din gesturi mi-a aratat ca e “safe”.
cind locuiesti aici in Piata Universitatii, violenta tinerilor plini de testosteron – care literalmente se incarca energetic din actele de violenta, i-am vazut la 10 m de mine – te sperie. si, in spiritul democratiei si al statului de drept in care traiesti, iti doresti sa fii aparat. pentru ca stii ca tu ai respectat legile si regulile. si-ti pui toate sperantele in jandarmi/politie.
pentru ca astea sunt regulile dupa care ai invatat ca functioneaza un stat democratic.
***
si da, imi doresc “sa cada Basescu”, democratic, cu sprijinul protestelor din strada.
foto de Cristian Sutu
pentru ca nu vreau sa simt ura “ultrasilor” comentatori din niciuna dintre tabere, acest post nu este deschis comentariilor. multumesc pentru intelegere.
