nancy-wake2femeie spion – Nancy Wake

femeie spion – Nancy Wake

Nancy Wake – a murit acum 2 saptamini si cred ca ar fi putut inspira muuulte filme de succes.

She was referred to as the White Mouse by the Gestapo, which tried and failed to kill her. For Nancy Wake, who died Aug. 7 at 98, proved elusive, using a combination of glamour and grit to become one of World War II’s most decorated spies. The wife of a French millionaire, she worked with the French Resistance and led an army of guerrilla fighters. A deceptively fierce warrior–Wake reportedly never went anywhere without Chanel lipstick–she claimed to have killed a German soldier with her bare hands and received the highest medals for bravery from the U.S., Britain and France.

(time, 29 august 2011)

*
una dintre vorbele ei de duh ” nu am fost o femeie prea simpatica; eu nu m-as fi invitat la micul dejun”

iata cum arata pe vremea cind era unul dintre cei mai de temuti spioni, dar si in ultimele zile de viata.

1826
327106_245006962206207_245005065539730_727442_1045443_oSimpa si Undercloud

Simpa si Undercloud

Vrei sa te intilnesti (in locul meu) cu niste actori simpa?

Anul acesta festivalul de teatru independent Undercloud are o semnificatie speciala pentru mine. De fapt, de anul asta incolo, va avea mereu o semnificatie speciala pt mine.

Va fi pentru totdeauna “primul eveniment cultural la care S!MPA a fost partener oficial”, alaturi de nume mari ca VODAFONE, Ministerul Culturii sau revista ELLE.

Va dati seama ce inseamna asta? Pe linga bucuria mea imensa ca sunt pusa alaturi de nume asa de mari, de luni mergem cu totii la teatru. Sunt piese in festival in care joaca prieteni de-ai mei, sunt alte piese pe care nu le-am vazut dar vreau foarte mult sa le vad si sunt citeva pe care le stiu si le iubesc tare (“Amalia respira adinc” TREBUIE vazuta. TREBUIE!)

*
Festivalul se suprapune (4 zile) peste excursia mea in Anglia ( tot in interes de teatru, Richard III-lea cu Kevin Spacey), asa ca am nevoie de ajutoare. Mare mare nevoie.
Caut 2 reporteri speciali care sa mearga la teatru in locul meu si sa scrie, ca special guest pe blogul meu

Regula de inscriere e simpla: daca ai blog scrie pe blogul tau de ce vrei sa mergi la Undercloud ca reporter special (vei avea acces si la actorii din distributie pentru interviuri) si pune un link aici.
Daca n-ai blog, scrie pe Facebook de ce vrei la festivalul de teatru independent si tag-uieste-ma.
Miine la prinz alegem corespondentii:)

*
Iata programul, e f simpa, tre sa mergem! toate piesele se joaca la Muse, in Centrul Vechi. sunt bilete putine, deci trebuie cumparate din timp. costul unui bilet 25 ron 30 ron.

P.S. festivalul e plin de premiere pentru lumea 2.0, o piesa care se va juca pe Facebook, plus un ebook s!mpa ( in care veti scrie voi), dar despre astea miine.

5181
burberry body fragrance campaign featuring rosie huntington-whiteleyincredibil de sexy

incredibil de sexy

unele persoane sunt sexy, pur si simplu…
v-am aratat-o pe isabeli fontana putin mai devreme (ma intilnesc cu ea curind🙂 ), si tocmai ce am primit clipul asta…

saptamina viitoare sunt la londra si testez parfumul, mi-am promis… e lansat de 2 zile, va mai dura pina ajunge si in Ro, dar in patria lui Burberry n-are cum sa nu fie:)

oricum e o combinatie periculoasa in campania asta; adica noi ne uitam la un making of si vedem ca fata asta (Rosie Huntington-Whiteley) e super frumoasa si sexy chiar si in cadrele libere, filmate fara retus, dar fotografiile sunt facute de Mario Testino care e un mega mega artist.

am pile, am primit direct in mailul meu (pot face dovada, o fotografie de making of:) )

2004
Isabeli_Fontana-isabeli-fontana-1024x768-5507Isabeli Fontana pt Mango

Isabeli Fontana pt Mango

pe 6 septembrie la Istanbul, brazilianca Isabeli Fontana, unul dintre cele mai celebre top modele din lume, va prezenta modelele colectiei MANGO, toamna iarna 2011.

iata o demonstratie a versatilitatii lui Isabeli.

am avut onoarea de a fi invitata la acest show, asa ca am sa o vad pe Isabeli foarte de aproape… si va arat si fotografii cu noua colectie Mango. pe 6 septembrie.

3215
110825-seal-vmed-5a.grid-5x2prietenie

prietenie

uitati-va cu atentie la fotografia asta…

la fiecare detaliu..

*
*
*
*
si-abia apoi cititi explicatia foto

*
*
*

Navy SEAL Jon Tumilson lay in a coffin, draped in an American flag, in front of a tearful audience mourning his death in Afghanistan. Soon an old friend appeared, and like a fellow soldier on a battlefield, his loyal dog refused to leave him behind.
Tumilson’s Labrador retriever, Hawkeye.

Via Mr P

1959
private practice1fani grey’s anatomy? bucurati-va…

fani grey’s anatomy? bucurati-va…

Ma fascineaza filmele cu medici. Dr House, ER, Grey’s Anatomy… am dezvoltat chiar o teorie despre de ce au succes la public filmele astea. Pe scurt, teoria suna asa: avem o relatie de iubire si ura cu medicii (ne vad in cele mai vulnerabile situatii), dar nu ne gindim ca si ei sunt suflet; ca daca ei pling la munca, uneori e pt ca le-a murit un pacient; daca plingem noi pare un moft in comparatie cu asta. Iar filmele astea ni-i arata cu suflet. Si cu iubire.

Vrei sa stii pe larg teoria mea legata de filmele cu si despre medici?

Sunt fan Grey’s Anatomy. Nu stiu episode la care sa nu fi plins, de ma si gindesc ca sunt masochista: altfel de ce m-as uita cu o asemenea placere la un serial care ma face sa pling?

Ei bine, pentru fanii foarte foarte speciali ai serialului Grey’s Anatomy din 3 septembrie, la TLC, exista un serial care… continua actiunea medicilor simpa.

In limbaj tehnic se numeste spin off, dar pe limba noastra e asa: actiunea dintr-un episod e dezvoltata – personajele care apar noi in acel episod capata substanta si o viata mai lunga. Si se transforma intr-un serial de sine statator.

Filmul se numeste Private Practice, va fi simbata si duminica de la ora 22.00 la TLC si va promit ca, legat de el, dar si de Grey’s Anatomy, am niste povesti minunate si niste concursuri cu premii si mai si ( girlish stuff – aka manusi de piele si agende super super sic, si Ipod-uri).

Sa va vad cit de fani Grey’s Anatomy sunteti si cum deveniti fani Private Practice!

Slide1Sarah Jessica Parker, Angelina Jolie, Jennifer Aniston

Sarah Jessica Parker, Angelina Jolie, Jennifer Aniston

Sarah Jessica Parker, Angelina Jolie, Jennifer Aniston – pe repede inainte ( cu un scop anume, desigur) cite ceva despre cele mai cele dintre actritele americane, care au depasit elegant grantia de 40 de ani (sau mai au putin pina la ea)

Sarah Jessica Parker are un nou film – o comedioara romantica facuta pentru doamnele care au crescut cu Sex and The City si acum au copii, familie, job complicat si trebuie sa faca fatza situatiei… aglomerate.

Angelina Jolie isi face PR de mare clasa pentru filmul ei facut in Bosnia Hertzegovina. s-a intilnit cu presedintele bosniac, s-a pozat cu toata echipa filmului pentru Vanity Fair

Jennifer Aniston are si ea un film in toamna asta, alta comedioara romantica Wanderlust, despre un cuplu care-si doreste o viata mai culturala.

*
cind am vazut astazi ce proiecte au fiecare dintre ele, m-am gindit ca tot “nebuna” de Jolie iese mai bine pe termen lung… sigur ca si ea a facut comedioare ( aia cu Johnny Depp a fo o maaaaaaaaaaaaaare porcarie), dar stie ea sa se aseze bine in teren si sa faca si lucruri serioase… si-mi place ca , din distributia de no name-uri a filmului ei, se simte ca avea nevoie de intilnirea cu actoria pur singe… actori de teatru sau de film independent, care nu s-au manierizat in reteta hollywoodiana.

nu zic ca e rea reteta aceea, ci doar ca nu poti sa maninci doar prajituri la fiecare masa, mai ai nevoie si de fripturi. (sau viceversa)
btw, cele 3 sunt cele mai bine platite actrite din lume.

2463
123831_7_600trend: animal print

trend: animal print

cind spunem animal print ne gindim la “leopard”.

doi artisti australieni Me & Oli vad insa lucrurile putin diferit… iar print-urile lor se anunta un trend care va fi preluat de multi designeri

“Me” – vine de la artista Lalita Lu, un designer de materiale din Sidney…

1600
nescafe dolce gustocele mai frumoase cadouri

cele mai frumoase cadouri

unii oameni chiar stiu sa faca daruri.

au ei un al saselea simt care-i face sa se gindeasca la experienta pe care ar avea-o cel care primeste darul…

ca sa intelegeti de ce m-am gindit sa scriu asta, o sa o iau cu inceputul.

***

dupa cum stiti din postarile mele de peste week end, simbata si duminica dimineata citesc presa americana sau britanica – ny times, new yorker, guardian.
ce nu stiti e ca am un mic ritual ( mi-e frica sa-l numesc tabiet, pentru ca asa e putin batrinicios): imi fac cafeaua, imi iau scaunul preferat – unul roshu foarte simpatic – il duc catre fereastra (la ora aia soarele nici nu se vede pe fereastra mea), imi sprijin picioarele de un calorifer, in stinga o am pe zanzi (o planta din zanzibar pe care o cresc de vreo 5 ani), linga zanzi pun cafeaua, iar in brate laptopul pentru excursiile in online.

si petrec asa, cam 2 ore… matinale, ce-i drept… de pe la 7 la 9…

*
astazi am primit un dar care se refera la acest obicei al meu: un Piccolo Nescafe Gusto, cu tot cu noua bautura Expresso Barista si cu…. 8 exemplare din NewYorker (colectia pt ultimele 2 luni)!!!
Iar intr-o scrisoare atasata sunt anuntata ca “in aceasta zi de week end, vrei sa plutesti din linistea camerei tale catre tinuturile Italiei pentru a trai experienta unica a cafelei italiene si a te relaxa pe meleagurile inverzite si pline de istorie ale acestei tari. Trebuie sa ai incredere in puterea gindului, iar noul tau prieten Nescafe Dolce Gusto te poate conduce in aceasta calatorie virtuala mult mai repede decit ai crede.”

Draga Nescafe Dolce Gusto, Draga Graffiti PR, va multumesc frumos pentru dar… e minunat.

Stiu ca miine nu e week end, dar uite scaunul, uite revistele si pe Piccolino (seamana cu un pinguin, vi s-a mai spus?!), sunt toate pregatite sa fac ca in toata casa mea sa miroasa a coffee shop, in timp ce voi savura un prim NewYorker & un Espresso Barista.

si in week end invit si niste prieteni sa le arat ce barista m-am facut peste noapte (dureaza fix 60 de secunde sa fac bautura cu piccolino, stiu:) )

P.S. tocmai mi s-a spus ca am abonament la NewYorker pina in mai 2012!!! f happy sunt. multumesc mult de darul asa bine tintit.

2820
newlook1vrei un new look?

vrei un new look?

cind faceam experimentul Economisesti cumparind cu cardul, am fost la un pas sa-mi cumpar online o bluzita de la new look; un brand britanic de haine…

dupa care am aflat ca vin in romania din toamna asta si mi-am zis ca mai bine cumpar ceva care e mai “inaccesibil”.

*
miine se lanseaza in AFI Cotroceni primul magazin New Look din cele peste 20 in plan in Romania.

astazi ar trebui sa ajung la o vizionare in avanpremiera a colectiei lor, dar nu stiu inca daca o sa ma impac cu caldura care imi face viata grea in ultimele zile si am sa ies din casa.

daca ajung, va spun miine ce au in colectie ( apropo primii 700 de vizitatori de miine primesc vouchere de discount cadou); in avanpremiera insa iata ce aveam eu pe lista scurta de cumparaturi de la ei, pe perioada experimentului.

nu mai stiu preturile exacte; erau oricum pina in 30 de lire toate, rochia la reducere era – stiu sigur – 9 lire.

*
si nu, n-am fost platita pentru acest post, nu am primit niciun cadou… stiu brand-ul din anglia si ma bucur ca a venit si in RO.

1809
monroe mimand fericirea, pe terasaMonroe la Paris, via New York

Monroe la Paris, via New York

Daca ajungeti la Paris pana in 7 octombrie sa mergeti sa vedeti o expozitie la care mi-am trimis deja toti prietenii: Une Blonde à Manhattan, la Maison des Etats-Unis (3, Rue Cassette).

Blonda este nimeni alta decat Marilyn Monroe, fotografiata de Ed Feingersh in timpul perioadei de studiu la Actors Studio ( anii ’50). Fotografiile sunt expuse in premiera si au o poveste de film: negativele au fost descoperite intr-un depozit din Brooklyn in anul 1987 si ulterior au intrat in posesia celor de la Getty Images si in arhivele lui Michael Ochs, un colectionar californian.

Sa cautati in librarii si cartea lui Adrien Gombeaud, “A Blonde in Manhattan”, despre viata lui Marilyn Monroe la New York, ilustrata cu o parte dintre imaginile vernisate.

*
Noemi Revnic este specialist in comunicare si colaborator Harper’s Bazaar Romania

2095
kelly-thompson-annieerotism

erotism

erotism in arta desigur:)

azi am descoperit-o pe kelly thompson, fotograf de moda si ilustratoare.
plus seria ei de desene prin care incearca sa arate ca geek girls sunt hot… la urma urmei tot ce ni se pare sexy e in mintea noastra… cu ceva proiectii externe:)

sexy nonsalant.

1979
jack-kerouackerouac – un interviu rar

kerouac – un interviu rar

pentru fanii lui Jack Kerouac, o bijuterie de interviu… in paris review

The Kerouacs have no telephone. Ted Berrigan had contacted Kerouac some months earlier and had persuaded him to do the interview. When he felt the time had come for their meeting to take place, he simply showed up at the Kerouacs’s house. Two friends, poets Aram Saroyan and Duncan McNaughton, accompanied him. Kerouac answered his ring; Berrigan quickly told him his name and the visit’s purpose. Kerouac welcomed the poets, but before he could show them in, his wife, a very determined woman, seized him from behind and told the group to leave at once.

(…)

“As the evening progressed the atmosphere changed considerably, and Mrs. Kerouac, Stella, proved a gracious and charming hostess. The most amazing thing about Jack Kerouac is his magic voice, which sounds exactly like his works. It is capable of the most astounding and disconcerting changes in no time flat. It dictates everything, including this interview.”

***

INTERVIEWER

What is that state of “Yeatsian semi-trance” which provides the ideal atmosphere for spontaneous writing?

KEROUAC

Well, there it is, how can you be in a trance with your mouth yapping away . . . writing at least is a silent meditation even though you’re going a hundred miles an hour. Remember that scene in La Dolce Vita where the old priest is mad because a mob of maniacs has shown up to see the tree where the kids saw the Virgin Mary? He says, “Visions are not available in all this frenetic foolishness and yelling and pushing; visions are only obtainable in silence and meditation.” Thar. Yup.

restul, o bucurie de interviu, aici.

beautycel mai prost sfat de beauty?

cel mai prost sfat de beauty?

toata lumea da sfaturi peste sfaturi legate de frumusetea noastra… revistele si site-urile se intrec in cele mai tari trucuri de frumusete si cele mai cele sfaturi…

daaaaaaar, in caldura asta ingrozitoare in care nici mustele n-au energie sa zboare, m-a lovit un gind:

care e cel mai prost sfat intru infrumusetare pe care l-ai primit?

*
sper sa nu se supere companiile de produse cosmetice, pur si simplu m-am gindit ca am primit fiecare sfaturi proaste dar despre astea nu scrie nimeni, desi ar fi de invatat din ele…

1858
annieleibovitzaplLove & death

Love & death

Suna ca in filmele cu reteta sigura – love & death – dar nu e vorba despre asta. Uneori viata bate filmul.

*
Te gindesti ca moartea e grea de privit; pui in imaginile pe care le vezi toate temerile tale , dorinta de protectie a celor dragi si instinctul tau de aparare; ai vrea sa fii ca strutzul: daca nu vezi, poate ca nu exista.

Dar se intimpla ca o fotografie despre moarte sa fie una despre iubire; iubire vulcanica; profunda, carnala, grea de dus, dar si mai greu de povestit.

*
Mi-a dat ieri Edi Enache un album de fotografii semnate de Annie Leibovitz , A photographer’s life – 1990 -2005

Asa cum spune si titlul sunt fotografii din 15 ani de munca a lui Leibovitz, de la vedete hollywoodiene sau presedinti de state pina la viata ei privata – alaturi de scriitoarea Susan Sontag ( o iubire despre care n-au comentat niciodata in public).

Catre sfirsitul cartii sunt cadre de la moartea lui Susan. Imbracata pentru inmormintare cu o rochie aurie din matase plisata, la git cu o esarfa cumparata din italia, asezata pe o masa la morga.

Cadre trase cu lacomie, unul dupa altul, detalii ale miinilor, ale picioarelor; o insiruire de amanunte prin care simti ca fotograful nu poza in momentele alea, incerca sa-si intipareasca in minte (sau pe film) orice mica parte a unui trup pe care nu-l va mai vedea vreodata.
Si e asa de puternica insiruirea de fotografii, incit te uiti la ea si-ti spui: nu sunt despre moarte, sunt despre iubire.

Pe pagina urmatoare e un cadru alb negru, linistit, lasat sa respire in mult spatiu.
*

Asta e pentru voi, pare ca spune; asta e amintirea oficiala.

*

Susan si Annie au fost impreuna 15 ani si Leibovitz spune, inca din prefata, ca acest album e doliul ei.

Dar daca esti atent la fotografii si cronologia lor, intelegi ca Leibovitz n-a “ingropat-o” inca pe Susan. Pentru ca dupa imaginile cu inmormintarea – toate din 2005, apare o fotografie cu colectia de pietre de mare a lui Susan de pe terasa, o fotografie facuta in 1990, iar apoi sunt fotografii cu nasterea gemenilor (Annie a apelat la o mama surogat) din 2005.
Pe fetita nou nascuta o cheama Susan. Si stii ca, intr-un fel intim si plin de iubire, Sontag e inca acolo.

Si-ti cam vine sa plingi.

*
Multumesc frumos Edi pentru excursia printre sentimentele acestor doamne.

Am avut norocul sa o intilnesc pe Annie Leibovitz, puteti sa cititi despre asta aici si aici

1727
Razvan si Dani  X FactorSurprizele de la X Factor Antena 1

Surprizele de la X Factor Antena 1

Cind a fost preselectia din Bucuresti, am avut acces exclusiv in culisele productiei XFactor Antena 1 si, pentru ca am tot fost plecata, abia acum am gasit ragazul sa scriu.
*

Cea mai mare surpriza, pentru mine, a fost Adrian Sina. Il stiam din trupa Akcent, mi-l imaginam un domn politicos si cumintel… in banca lui. Il ajuta chipul sa-ti imaginezi ca e dragalas, pe genul romantic… asa ca banuiam ca el o “omul bun” din juriu, iar Mihai Morar e “omul rau”.

Ba pardon! Adrian Sina e ucigator… le explica participantilor politicos ( macar cu asta am avt dreptate, e politicos) unde si ce gresesc (cu mega argumente profesionale), dar o facea scurt, ferm, fara sa lase loc de replicat. Ca un jucator de tenis bine antrenat care a vazut locul liber in terenul tau si bombardeaza cu un forehand acolo.

Daca eu as fi fost in locul concurentilor, ma interesam dinainte care sunt melodiile preferate ale lui Sina si invatam bine una dintre ele, poate asa aveam o sansa mica mica sa-l fac sa zimbeasca. (ma rog, poate sa fie un pont bun pentru cei care sunt in competitie…pt ca el ramine in juriu forever si vai de sufletul concurentilor)

L-am vazut si in culise. Nu stia cine sunt, deci eram “safe”. Tot serios. Se plimba la pas pe un culoar unde erau cabinele juratilor si ale prezentatorilor, foarte concentrat. Si mi-am promis ca o sa numar de cite ori zimbeste in tot show-ul… Poate facem pariuri pe cite zimbete adunam, mai ales ca am primit un rucsacel plin cu lucruri tres simpa cu logo-ul XFactor Antena 1 si vreau sa-l dau premiu cind incepe show-ul la tv.

*
Pe Paula Seling si pe Mihai Morar ii stiu de foarte multi ani. Ma asteptam sa se vada din nou perfectionismul Paulei, dar si latura ei foarte sensibila. O sa le vedeti din plin pe amindoua.

Insa abia in show-ul asta o sa-l vedeti pe Mihai mai aproape de ce e el – acasa, pentru ca Mihai e mult mai citit si mai sensibil decit lasa sa se vada la Radio Zu. (cind eram colegi la radio, ne intreceam in lecturi saptaminale si, desi citesc f repede si eficient, ma intrecea deseori.)


Preferatii mei, Razvan si Dani erau semi cuminti; adica Dani era pasnic, iar Razvan filma in locul operatorilor spre distractia tuturor. Partea asta cu distractia si echipa uriasa din spate n-o sa o puteti vedea la televizor, dar era un spirit de gasca foarte fain in culise. Atit de fain incit, desi imi propusesem sa stau doar o ora, am plecat dupa 3! (iar la iesire, m-am mai oprit un sfert de ora de vorba cu producatorul care ii “arunca in groapa cu lei pe concurenti” – la propriu: le numara secundele si le spune “intra!”. In tensiunea si emotiile de acolo, in cele 5 secunde in care sunt numarati concurentii inainte de a intra in scena, se vede cel mai bine caracterul lor. Dar despre asta va povestesc cind incepe showul la tv.)

*
La inregistrarile la care am asistat au fost citeva faze care m-au facut sa pling.

Unui tinar care facea parte dintr-un grup, Mihai i-a cerut sa se desparta de colegul si prietenul de trupa, anuntindu-l ca are votul lui, dar doar in varianta solo. Tinarul s-a gindit in timp ce colegul lui facea pasi mici pe scena, ca un leu intr-o cusca, si-a spus “DA”. Paula a votat NU , justificind ca nu vrea sa strice prietenia dintre cei doi. Ce-a votat domnul Sina… o sa vedeti in show.
Dar era atit de multa tensiune in sala in secundele alea si mie mi s-a parut atit de nedrept ca Mihai l-a pus sa aleaga muzica sau prietenia, desi avea dreptate; doar unul din cei doi cinta pe bune.

M-au mai facut sa pling doua surori. N-am vazut live niciodata asa ceva, desi am jelit cu suspine la filmulete similare pe youtube. Le vazusem si pe hol cind intrasem (garderoba de la sala palatului era “livingul” concurentilor si ma strecurasem printre ei curioasa), dar nu as fi zis niciodata ca pot cinta dumnezeieste. Pareau – sa ma ierte – niste soricei de biblioteca. Dar cind au inceput sa cinte erau ca niste vase comunicante prin care curge aur lichid: straluceau, isi preluau pe nesimtite una alteia versul, aveau niste voci care se completau perfect…
Si-am stiut din primele 10 secunde ca juriul nu o sa le intrerupa. Filmarea aia va fi un mega viral, cind va incepe show-ul, iar aplauzele salii – uralele ei – o sa va dea multi multi fiori. (asta e cu adevarat frumos la genul asta de show-uri: cind se transmite emotie pura, toata lumea recunoaste starea si se bucura din suflet)

Si m-a mai emotionat un bunic care, la pauza de prinz, n-a iesit din sala. Tot publicul era afara la fumat, respirat aer curat, mincat, baut cafea, iar in sala de spectacol erau doar femeile de serviciu si un domn imbracat in alb care vorbea la telefon “Sa vezi ce frumoasa e pe scena, cu lumini! Da, merge mai departe.” Dupa ce-a inchis, mi-a explicat ca e pentru prima data in Bucuresti, pentru nepoata care tocmai trecuse de preselectie, dar ca nu iese din sala pentru ca ii e frica sa nu se rataceasca. Avea “70 si un pic de ani”.

*

X Factor incepe la Antena 1 in septembrie si mi-au promis ca ma mai primesc in culise, asa ca va mai povestesc.

4321
Slide5with or without you

with or without you

ieri am descoperit la alex traila asta

apoi mi-am remintit de asta

diana iurkiewicz a preluat pe pagina ei de fb cello2 si sid stefanescu a comentat adaugind asta

apoi a mai adaugat si asta

*
oare cite versiuni exista de la with or without u?

un cintec care a fost subiectul unei mari dispute in trupa u2 pentru ca bono voia sa-l faca, restul trupei il considera prea siropos.

si cit de mare trebuie sa fie bucuria unor muzicieni cind vad ca multi alti artisti simt nevoia sa dea chip emotiilor lor prin acelasi cintec?

Through the storm we reach the shore
You give it all but I want more
And I’m waiting for you

3893
singuratatesinguratate

singuratate

am locuit 10 ani intr-o casa. abia cind a dormit o fata la mine, dupa multa vreme de stat acolo, mi-am dat seama ca am baia mica. a intrat in baie si, cind a inchis usa, m-am gindit “oare are loc?”. eu tineam mereu usile deschise.

*
un domn cu care am facut un interviu astazi.

1365
rodicamandache11Dorulet

Dorulet

ieri am gasit la carturesti Visul unei nopti de iarna, piesa lui Tudor Musatescu cu Rodica Mandache si Florin Piersic.

m-am uitat azi noapte cu o mare bucurie la piesa.
am marele noroc sa o stiu pe doamna Mandache si sa ne fi intilnit (nu atit de) des (pe cit ar trebui) in ultimii ani. stiu povesti minunate despre teatru de la dinsa, unele chiar despre spectacolul asta.
stiu povesti despre spectacolele in care joaca acum (chiar vineri am vazut-o alaturi de Marius Manole in Marea iubire a lui Sebastian, la Godot… si-am avut placerea si onoarea, impreuna cu Ana si Raluca, sa o conducem acasa si sa mai povestim povesti despre teatru), dar niciodata nu am vazut-o pe doamna Mandache ca in piesa asta. Ca in “Doruletz”, cum se numeste personajul sau. ( niciun gest, nicio privire, nicio inflexiune a vocii )

asa ca am furat de pe ecran, cu printscreen, citeva imagini din piesa:)

anul trecut, mi-a povestit despre cum a schimbat-o piesa asta. am cautat prin arhive si-am gasit fragmentul de text.

Crede ca intâlnirea cu inteligenta lui Florin Piersic in „Visul unei nopti de iarna” a modelat-o ca actrita.
„Florin Piersic nu e ca restul oamenilor. De actori nici nu mai vorbesc. E din alt aluat. I-a placut atât de tare rolul meu incât venea si repeta pentru mine, nu pentru el. Regizorul era un coleg de-al meu, Dan Necsulea. La prima repetitie, ne-am dus la National, eu, Florin, regizorul si am deschis textul. Citeam si imi placea de mine, stiam ce grozava sunt si ce talentata. Si Florin a zis: «Uite despre ce e vorba. Rodica e o actrita foarte colorata, ca si mine de altfel. Acum noi trebuie sa ne chinuim sa-i scoatem tot ce ne-a aratat aici ca sa ajungem la ea. Ala-i rolul.» Pesemne ca alta actrita ar fi spus «vezi-ti de treaba». Astea sunt caderi de sus, dar eu reactionam bine si-am lucrat minunat cu el.“
La aniversarea a 50 de ani de cariera ai lui Florin Piersic, s-a spus ca i-a facut cea mai frumoasa urare. Intre multele amintiri si snoave de pe platourile de filmare povestite de partenerele lui de de-a lungului timpului, Rodica Mandache i-a urat „Sa nu fii singur”.

*
alte doua lucruri minunate pe care mi le-a spus doamna Mandache

„E la fel de greu de suportat o lauda ca si o injuratura. E aceeasi carare. Nu e usor de primit. Dar asta nu inseamna ca nu le depozitezi undeva, unde te intâlnesti cu ele si le scoti din când in când. Si pe unele, si pe celelalte.”

„Dupa fiecare rol extraordinar sa nu-ti inchipui ca esti placat undeva pe un piedestal si de acolo te ia toata lumea. Nu. Succesul tine cât tine rolul ala. Atât. Si daca intr-o zi ti se umfla maseaua, nu mai tine nici cât rolul ala.”

*
daca-si doreste cineva sa vada piesa, va dau cu drag DVD-ul, lasati la comentarii un semn:)

5776
IMG_4821Mariana Mihut si timiditatea

Mariana Mihut si timiditatea

Se spune ca actorii sunt foarte timizi, iar scena e singura lor cale de eliberare. Ati declarat în repetate randuri ca sunteti timida. E adevarat?

“E prima data cand aud ca si alti actori sunt timizi. Eu am vazut niste impertinenti”, rade Mariana Mihut. “Nu stiu, nu cred ca e o teorie care sa se confirme in realitate. Dar in ce ma priveste, chiar trebuie sa-mi inving timiditatea”.

Felul Marianei Mihut de a acorda interviuri rar, foarte rar, a devenit proverbial. Cind se facuse ora pentru interviul nostru , la 11 fix, niciun minut mai devreme, intr-o dimineata de Festival Anonimul, in Delta, a incuiat silentios usa casutei din lemn in care era cazata. Purta o palarie din paie, la git o esarfa si pasea masurat, ca pisicile.

“Buna dimineata, draga mea”. Ochii, de un verde vioi, straluceau.

Avea un amestec de caldura si curaj, barbia dreapta, de parca atunci ar fi coborit de pe scena, din Lear – un rol care ii e foarte drag –, dupa un tur de forta fulminant.

Cum stateam fata in fata, Mariana Mihut a povestit despre timiditate. A lasat sa se vada, autoironic si onest, ca si marii actori sunt vulnerabili, stiind ca se poate invata din asta.

“De cele mai multe ori, in tinerete – nu stiu cum e la varsta asta, daca m-am schimbat –, paream pur si simplu idioata din cauza timiditatii. Eram cineva care nu-si gaseste vorbele, care se balbaie şi se-nroseste, face pete pe gat. Ce poti sa crezi despre un asemenea om, care si-a ales si sa fie actor, decat ca este idiot?”.

Data viitoare cind o voi vedea pe scena, locul de putere suprema, unde c-o singura replica iti poate taia respiratia, o sa ma gandesc la zambetul care insotea marturisirea asta.

“Timizii nu sunt tampiti, sunt numai timizi”.

*
Ana Maria Onisei este jurnalist, scrie pentru Adevarul , Dilema

2454

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!