cit costa un cover story? uneori, imens!

gerald marzorati, editor la Times magazine, a declarat ca povestea vedeta pe care o publica in aceasta saptamina costa 400.000 de dolari.

povestea, despre spitalul din New Orleans unde au fost eutanasiate victime ale uraganului Katrina, arata printre rinduri o desfasurare incredibila de forte.

e o munca de investigatie de citiva ani. articolul rezultat e aici

declaratia lui marzorati a fct valuri in presa din america, iar Neiman Foundation a fct o analiza a costurilor pentru realizarea acestei povesti

*
pentru cei mai multi dintre cei care cititi acest blog e neinteresant cit de mult se cheltuie pentru realizarea unui articol. cu atit mai putin a unuia de investigatie. va rog insa sa cititi analiza institutului Neiman pentru ca, indirect, veti intelege cit de multa munca e in spatele unui articol mare.

nu spun ca exista asa ceva in romania, dar daca vreti sa existe si – mai ales- daca vreti sa faceti meseria asta, ar trebui sa fiti constienti de standardul la care lucreaza altii.

1266

exercitiu de imaginatie: azi sunt Madonna

baietii se uita la meci, eu tre sa scriu text pt JN si ca sa ma antrenez, am fct un exercitiu de imaginatie.
*
Azi sunt Madonna

Stau in camera de hotel de 20 de ore. E foarte posibil sa mai stau inca alte 20. Am draperiile trase pentru ca paparazzi stiu deja care e camera mea si pindesc de prin cladirile invecinate.
Copiii se joaca jos. Stiu ca dupa concert trebuie sa ma odihnesc si sa am liniste.

Am 51 de ani, aseara am parcurs o scena uriasa in sus si-n jos, am dominat si am incercat sa cuceresc un public care nu m-a iubit. E ok, mi s-a mai intimplat asta. Acum stau in camera de hotel.

Si acum 2 zile am stat tot in camera de hotel, singura- inchisa, si acum 4 zile. Si acum 6, 8, 10 zile. Asta fac cind sunt in turneu. Asta am facut o buna parte din viata: concerte, sport, fuga de paparazzi si camerele de hotel.

Citeodata ma distrez cu dansatorii sau membrii echipei; ei au 20 spre 30 de ani si eu am 51. Nu-i arat pe dinafara, asta e atu-ul meu, dar nimeni nu stie cit din anii astia ii simt pe dinauntru.

Ar putea gasi un indiciu in cit de mult m-am cautat pe mine in toti anii astia: mi-am schimbat religia, barbatii, am trait totul cu viteza si, ca sa ma asez, am inceput sa adopt copii.

Dar nu mi-am gasit linistea. Nici acum in camera asta de hotel in care stau singura, nu e liniste.

Uneori ma gindesc ca e bine ca sunt asa: am facut bani, am schimbat lumea muzicii, inca mai pot face asta si n-o sa ma opresc pentru ca nu pot trai altfel.

Alteori ma intreb: si pina cind?

Azi sunt Madonna, in camera de hotel, inchisa. De 20 de ore.

*
continuati voi exercitiul de imaginatie: azi sunt Madonna.

2895

de ce / cum m-am distrat la/cu Madonna

la show

n-am stat la coada la bere, am luat in mai putin de 10 min, pentru ca n-am ales calea de acces dinspre Metrou Izvor care era evident ca va fi cea mai aglomerata.

am vzt scena mica si pe Madonna si mai mica (ce-i drept), dar am avt un ecran mare linga mine. am avt parte de un sunet perfect, inclusiv cind Madonna a mai iesit din portativ.

m-am bucurat de dansatorii ei. bunutzi rau.

am inhalat praf cit cuprinde, dar am fost atit de gisca incit initial am crezut ca ma deranjeaza lumea care fumeaza in jurul meu.

mi-a fost f f rusine cind publicul a huiduit. stiu ca gradul nostru de toleranta fata de tigani e spre zero, dar femeia aia tocmai despre asta spunea. ne-am mai spalat un pic rusinea ca am aplaudat la indemnul de toleranta fata de gay.

mi-a plct structura show-ului, cu momente destepte in care sa-si traga respiratia, cu o constructie in mesaje plecind de la calea accesibila – sexualitatea- ca sa ajunga la ce e greu de digerat – militantismul.

am ris foarte tare de o duduie – TUTA PERFECTA – care nu s-a miscat o ora, dar a inceput sa-si bitziie cerceii cu bile de lemn cu diametru de 10 cm, impreuna cu decolteul generos la momentul cintecului sirbesc pe care l-a identificat vesela “uite ca si ea stie manele”, drept si pt care a prins curaj si pina la sf a dansat in miscari de manele pe orice, suparata ca-i intrau tocurile de la saboti in smocurile de iarba de pe jos.

am fotografiat tocuri: simple, cu funditze, cu platforma. insotite de genti scumpe. (le postez curind)

m-am uitat cu drag la doamnele trecute de 50 de ani care dansau optzecist linga mine.

am zimbit la fetitele de 10 ani care au exclamat “uite danseaza ca andreea balan”

n-a fost nici pe departe cel mai tare show la care am fost, nu intra nici in top 10, dar m-am distrat pt ca m-am dus sa ma distrez. sa ma simt bine cu prietenii, sa rid, sa dansez, sa beau o bere si sa ma bucur de show.

dupa show
am ajuns acasa si-am citit pe twitter si pe bloguri cum oameni, care recunosteau ca NU si-au cumparat bilete, dar au vnt sa auda concertul din strada, sunt suparati ca “ nu s-a auzit bine si nici nu s-a vzt bine”. nu e funny?

am vzt la tv (stiri, A3) o duduie care a povestit o jumatate de ora cum a fost concertul si ce a simtit publicul, ce a gindit Madonna si de ce crede ca nu a fct bis, desi nu fusese la concert si habar nu avea ce zicea. stiu ca am putea spune ca era o relatare pe surse, pentru ca marturisea senina ca-si sunase prietenii sa-i spuna cum a fost, dar tot a fo halucinant si extrem de amuzant.

o precizare: am platit bilet si am stat ca majoritatea lumii, in multzime, in picioare.

later edit: experienta lui tibisor mereu surprinzator. ea se afla si la comment, dar este mult prea delicioasa ca sa nu stea aici

Buna Cristina,

Si eu m-am diXtrat aseara.
Am stat pe Gazon A, chiar la bara.
N-am avut pe nimeni in fata si s-a vazut / auzit FABULOUS!!!
Ca sa-ti dezvalui un secret… Andrew a fost la Izvor cu toti colegii lui de birou, de la 13:30, asa ca am intrat printre primii 100 de oameni.
Altfel eram in spate de tot, ca eu am ajuns la 17:30 acolo.

Sa-ti povestesc ce-am patit cu o duduca de langa noi.
Ooooooohohohohooooooooo…
Initial am crezut ca ma gaseste irezistibil, si vrea un copil cu mine… acolo!!! Altfel nu mi-am putut explica de ce avea picioarele incolacite de ale mele, si de ce ma pipaia din cand in cand pe rotunjimi.
I-am spus mai intai cu frumosul, sa-mi dea macar putin spatiu daca vrea ca relatia noastra sa aiba o sansa… sa putem sa trecem la un alt nivel.
Nu a inteles. A inceput sa ma calce… din 3 in 3 minute… incercand sa ajunga pe scena, sau chiar in spatele ei (cred).
Asa ca a trebuit sa-i adresez alte cuvinte, mai convingatoare.
Mi-a spus ca si ea a dat aceiasi bani pe bilet, si ca vrea sa fie in fata… I-am raspuns ca asta nu justifica relatia noastra – aproape sexuala, insa nu s-a lasat induplecata.

Mie mi-a placut concertul mult mai mult decat cel de anul trecut, de la Vienna. Mi s-a parut ca a performat mai bine aici.
Cu toate astea, cred ca omuletii care au dat banii pe bilet, ar fi putut fi mai “alive”.

Madonna ne arata cum suntem ca natie

Da, Madonna ne arata cum suntem ca natie, desi nu cred ca si-a propus asta.
Dar noi, fata in fata cu un star pe care nu l-am mai vzt vreodata, ne aratam in toata splendoarea.

Suntem provinciali.

Indiferent de locul unde ne-am nascut, ne comportam ca niste tarani. Suntem complexati de succesul femeii asteia, ii aducem osanale intrecindu-ne in superlative si ne plecam capul, asezindu-ne in genunchi.
In niciun alt oras unde a concertat Madonna pina acum in acest turneu, televiziunile n-au fct breaking news, elicopterele n-au urmarit din inalturi masinile trupei ei aflate in trafic, iar viceprimarii nu s-au prezentat la stiri ca sa vbsca despre cintareata “ e o mare diva nu ati auzit ce cuvinte la superlative s-au rostit in ultimele zile?!”

Supremul in stadiul nostru de maimutza scoasa la plimbare e reactia unor distinsi bucuresteni care astazi s-au inghesuit sa se pozeze cu scena unde va cinta Madonna.
Care scena nu e la fel de mare ca aia de la Rolling Stones, dar…


Nu stim meserie

Despre jurnalisti vorbesc. Suntem la stadiul in care dam stiri despre ce flori si ce perdele a solicitat artistul in raidul tehnic. Daca am fi progresat un pic, am fi aflat ca aceste solicitari nu sunt fitze, ci o cautare a confortului pe care ti-l da familiaritatea.
Cind esti in turneu de citeva luni bune, cind in fiecare zi esti in alta camera de hotel, ajungi ca atunci cind te trezesti dimineata sa nu mai stii de unde se aprinde lumina in camera si nici in ce oras esti. Iar in culise, pe teritoriul unde trebuie sa performezi, ai nevoie de confort si familiaritate. Ca te fericeste un prosop alb din bumbac sau un trandafir, un aparat de sport sau o canapea neagra, asta e. Fiecare artist cu intimitatea si confortul lui.

Si un gind extra, pe care n-o sa-l digere multa lume:

Daca ne uitam la calea pe care a ales-o/parcurs-o Madonna ca sa devina celebra si aruncam un ochi si la noi in pravalie, vom vedea ca gasim asemanari. Mai intii o bresa de atentie cu scandaluri si controverse (daca se poate si sexuale), mai apoi – daca te tin curelele – adaugare de credibilitate peste notorietate.
Asta au incercat sa faca si Elena Udrea, si Elena Basescu. Au crescut in notorietate pe scandaluri, iar acum incearca sa –si cladeasca credibilitatea.

Doar ca si croitoreasa din colt, si Chanel croiau cite o rochie. Fiecare o executa insa dupa talent.

Ne vdm diseara la concert,pun pariu ca o sa vdm o colectie generoasa de tocuri si cocuri. daca le vedeti, fotografiati-le pt mine🙂

curs de scenaristica pt incepatori

daca vreti sa deveniti scriitori, daca vreti sa scrieti la reviste altceva decit texte in care sa va dati cu presupusul simtindu-va editorialisti, tre sa invatati tot timpul lucruri.

uite unul dintre ele; care va poate ajuta sa vedeti un subiect din alta perspectiva si va poate dezvolta noi aptitudini/tehnici de scris

*

Asociatia Culturala Control N organizeaza in perioada 15 septembrie – 3 noiembrie 2009 a treia sesiune a workshopului de scenaristica First Draft.

Cursul se adreseaza amatorilor si incepatorilor in domeniul scenaristicii de film si prezinta in detaliu elementele de baza in scrierea unui scenariu de scurt metraj – premisa, personaje, conflict, structura dramaturgica, dialog etc., precum si elemente de formatare si limbaj specifice scenaristicii de film.

Cursul este interactiv, fiecare dintre participanti putand sa aiba in portofoliu, la finalul celor 8 saptamani, un prim scenariu de scurt metraj. Fiecare curs dureaza doua ore si este compus din discutii si vizionari de filme.

Cursul este sustinut de Ana Agopian (scenarist de film si televiziune) si Iulia Rugina (regizor de film). Primele doua sesiuni s-au desfasurat cu sprijinul Fundatiei Calea Victoriei in prima jumatate a anului.

Cea de-a treia sesiune va avea loc in parteneriat cu Libraria Carturesti, incepand cu 15 septembrie ora 19, in fiecare marti, timp de 8 saptamani la sediul Librariei Carturesti din strada Arthur Verona nr. 13-15, Bucuresti.

Numarul maxim de participanti la curs este de 15. Nu exista limita de varsta. Taxa de participare este de 500 de ron, respectiv 400 de ron (pentru elevi si studenti).

Cei interesati se pot inscrie la adresa info@controln.ro pana in data de cel tarziu 5 septembrie, in limita locurilor disponibile. Taxa de participare se va achita la sediul librariei Carturesti in data de 10 septembrie.

Mai multe informatii se pot afla pe site-ul www.controln.ro sau la numarul de telefon 0721261736.

1590

tine povestile copilariei departe de spital

o campanie din proiectul Pasi catre Viata

Misiunea acestui proiect este de a strânge o parte din suma ramasa pana la plafonul de 20.000 de euro propus, suma necesară achizitionării si dotării sectiei de oncologie pediatrică cu o cameră post-operatorie sterilă, cu aer filtrat, cameră de o necesitate maximă care va scădea riscurile unei noi infectii la copiii abia iesiti din operatie.

Iulian Vacarean, tinarul despre care am scris aici

vino vineri 28 august la Laptaria Lui Enache ca sa dai o mina de ajutor si sa faci o fapta buna, cumparind limonada si prajiturele de casa.

1252

kinky


kinky, pisica plina d personalitate a colegei I (nu vrea sa-i pun numele pt ca proprietarii nu stiu ca are pisica)

1333

Corina Vladescu – fashion assistent in staff-ul Madonnei

designerul Corina Vladescu a fost angajata ca fashion assistent in staff-ul Madonnei pentru concertul din Bucuresti.

I am thrilled to take part in such a project and I plan to make the most of it. Madonna is one of the most important icons of our time both in look and music and the chance to see everything from the closed doors is once in a lifetime. Can’t wait to share all the experience with you afterwards.

www.circuit-bored.blogspot.com

1752

bucuresti, 20 august, ora 23 si ceva, in centru.

O tinara care plinge si striga “vreau telefonul, sa-mi dai telefonul” , batindu-si geanta rosie cu mina stinga, desi merge singura pe strada.

O femeie care face matanii intr-o intersectie, in spatele ei usor agresiv un baiat isi plimba ostentativ ciotul care tine loc de mina stinga. E bandajat in alb.

Un barbat care i-a (ciiih ce greseala) ia notite de pe anunturile unui stilp de telegraf.

Un cuplu care se mingiie/masturbeaza la o trecere de pietoni bucurindu-se ca il vede lumea.

Masini de politie care urla, urla si iar urla.

Liderul unui grup de burtosi urla la telefon la aceeasi trecere de pietoni “noi intram pe caderea bastiliei. si voi repede!”

Cagulati la circiuma de la bulevard.

Cagulati care se cearta cu medicii de la clinica din colt, cerind detalii despre oamenii care au intrat in ultimele minute.

Cagulati si 7 masini BGS pe strada mea mica faimoasa pentru o circiuma a microbistilor.

Cagulati in poarta casei mele.
*

Am trecut scurgindu-ma pe linga ei, am spus buna seara.
Unul a raspuns politicos “buna seara” si s-a dat la o parte din poarta.
Ceilalti erau ocupati cu 2 cheliosi muntosi.

*
Toate s-au intimplat in mai putin de o jumatate de ora pe drumul de la MTR pina acasa.

In prima faza am gindit angelic ca s-a mutat lumea lui Fellini in cartierul meu, intre timp am aflat de huligani.

2989

mail de zimbit: hollywood-ul de la sofia

lumea e mica pe aici. de ben cross ti-am povestit. acum citeva saptamini, am iesit sa ma vad cu niste amici. la masa din spatele meu, michael ironside. foarte normal, glumind cu chelnerii. acum m-am intors dintr-un periplu de citeva zile, intr-un format foarte restrins, impreuna cu un alt domn de hollywood, care filmeaza pe aici. juri ca-i fratele lui john malkovich. altminteri, omul foarte prietenos si normal. desi a jucat prin Gladiator, Defiance, LA Confidential. Dar e jumatate european si actor de teatru la baza. de aici, probabil, si normalitatea.

* via mail de la dodi care presteaza pt pro prin bulgaria activitati informationalo-culturale:)

1240

mail cretin: solutii de dat oamenii afara

un mail primit astazi. inca mai rid
*
Buna ziua,

Daca aveti de facut restructurari in randul personalului firmei dumneavoastra sau, pur si simplu, doriti sa va eficientizati activitatea in conditiile actuale, noi va oferim un ajutor important. Verificati, acum, cat timp petrec angajatii dumneavoastra in mod real la lucru si veti putea afla cu surprindere cate ore de absente nemotivate se totalizeaza la sfarsitul lunii. Aveti in acest moment un criteriu esential de selectie in cazul unei restructurari de personal. Solutia acestei probleme este foarte simpla si consta intr-un sistem de pontaj pe baza de amprenta, care, fata de alte metode clasice, nu poate fi fraudat in niciun fel. Noi va oferim acum solutii profesionale de pontaj, de la 1 august 2009 cu 30% mai ieftine.

*
urmeaza contactele, dar nu vreau sa-i fac reclama acestei intelighentzia carpatine

2505

si mihai bendeac pleaca… de la prima tv

nonconformist ca de obicei, independent si cu o imagine clara despre unde si cum vrea sa faca meseria de actor, bendeac pleaca de la prima tv. catre antena 1

anuntase ca va pleca la un moment dat si tare sunt curioasa ce se va intimpla cu mondenii fara el acolo; stiu ca managerii cred ca oamenii sunt de inlocuit, dar de multe ori oamenii sfintesc locul.

in momentul asta e in cistig antena 1

*

Pozitia Prima TV fata de decizia lui Mihai Bendeac

In urma anuntului facut public de Mihai Bendeac pe site-ul personal, ne exprimam dezamagirea cu privire la decizia sa de a parasi trupa Mondenii si postul Prima TV.

Prin aceasta decizie Mihai Bendeac a incalcat prevederile contractului incheiat cu SBS Broadcasting Media SRL. Subliniem ca SBS Broadcasting Media SRL a respectat in totalitate prevederile acestui contract si am asteptat de la el aceeasi conduita.

Prin urmare, consideram neprofesionista atitudinea lui Mihai Bendeac fata de cei care, in ultimii trei ani, au crezut si investit in el, si l-au transformat dintr-un actor de teatru intr-un profesionist de televiziune.

2138

oameni care fac fapte bune

Sunt fascinata de oamenii care fac fapte bune.
Unii o fac pentru expunere, altii pentru networking, altii din instinct si altii ca sa dea ceva la schimb (pentru ca s-au lovit in viata de greu si stiu cit de important a fost sa fie ajutati).

De acum 4 ani de cind am vnt la tabu, in fiecare decembrie, facem un dosar cu oamenii care fac fapte bune. colectia de oameni speciali; editia mea preferata din an.

Azi am descoperit un tinar tocmai bun pentru dosarul asta.

Il cheama Iulian Vacarean si cu proiectul “Pasi pentru viata” vrea sa stringa bani pentru inca o camera echipata cu aparatura speciala pentru copiii din Marie Curie.

Stringe bani in pasi marunti si perseverenti; vinde limonada cu prietenii la evenimente unde-s oameni multi; a fost implicat in proiectul Soup nights la Street Delivery.
A strins peste 100 de milioane, impreuna cu prietenii lui, pe care banuiesc ca i-a adus aproape cu sufletul lui mare si spiritul aparte.

Cauza lui va fi cea pentru care se va stringe bani intr-un proiect umanitar special, Twestival. Despre (tw)festival, unde ati putea dona niste banuti pt o fapta buna si niste oameni frumosi, scriu zilele viit.

*
cind mi-am dat seama in care dintre categoriile de oameni care fac fapte bune se incadreaza el, mi-a fost si mai drag ca m-am bagat in proiectul asta.

2479

Along the Enchanted Way: A Romanian Story

britanicul William Blacker si-a propus sa exploreze tarile fost comuniste din estul europei.
a ajuns si in romania, prin moldova, unde a revenit de-alungul a citiva ani.

dupa cum scrie spectator.co.uk pare ca de data asta nu ne -am fct de ris, caci Blacker a scris o carte – Along the Enchanted Way: A Romanian Story- in care ne prezinta frumos si emotionant.

In the village of Breb, Blacker was directed to the house of Mihai and Maria, an elderly couple who, having no children of their own, ‘might have room for me to stay’. He stayed for several years, on and off. While his gentle, self-deprecating tone reveals that he never presumes himself to be anything but a foreigner in their midst, his love for the people and the environment is so evident that one can see why he was accepted. Wishing to join the villagers scything the meadow, he goes to market, where someone helps him choose a scythe blade. Back in the village, a man measures him, ‘noting especially the distance between the ground and the tip of my chin’, and then makes a handle for him from ‘curved pieces of plum wood … selected and cut from the tree the year before.’ There are marvellous descriptions of going courting with ‘the lads’, which Mihai urges him to do, of going to church and to the fair on a hillside with the snow-capped Carpathians in the distance. It is a medieval society which makes its own clothes, grows its food, follows the seasons and operates according to traditions developed over 2,000 years. But, delightful and impressive as Blacker finds it, he is close enough to resist sentimentality.

via mr P

1813

alexandria- crematoriu din asfalt

Mulţi dintre locuitorii Alexandriei trăiesc din agricultură; ceilalţi din nişte tarabe de fier ruginit, aliniate într-un parc. Pe fiecare tarabă – chiloţi, maiouri, papuci de plastic şi cămăşi turceşti-chinezeşti. Zona se cheamă, în semn de respect pentru Capitală, Lipscani.

Alexandria e un oraş care doarme. Hibernează la căldură pentru că altceva nu are ce să facă; n-are teatru, n-are cinematograf, are o librărie mică în care sunt cărţi laolaltă cu facturiere, două cofetării şi mai multe cârciumi. E un oraş în care copiii învaţă bine, nu pentru că-i ceartă părinţii, ci pentru că singura lor şansa de a pleca de acolo e facultatea

*
pentru prima data in cei multi ani de cind scriu, am scris despre “acasa”- orasul meu natal. n-as fi scris nici acum daca n-ar fi fost pe undeva o raza de speranta si o urma de zimbet.
textul e in Jurnalul national de azi

3346

Damon Weaver, pustiul de 11 ani care l-a intervievat pe Obama

A boy journalist from south Florida finally landed his coveted interview with U.S. President Barack Obama, who fielded questions about his basketball skills, education funding, and whether students could have mangos for lunch every day.

Damon Weaver became an Internet sensation during the 2008 presidential campaign and has long sought an interview with Obama. He even went to Washington for Obama’s inauguration in January, but was unable to get through security lines for the ceremony.

Weaver, who already has a full scholarship to Albany State University in Georgia, created a buzz last year when he interviewed now-Vice President Joe Biden. Closing the bit, Weaver quipped: “Senator Biden is now my homeboy.”

At the end of his latest interview, Weaver asked Obama if he would also like to be his homeboy.

“Absolutely,” Obama said.

“Homeboy” is slang for “friend.”

(Via Mr P)

*
uitati-va la picioarele micutului, cum trepideaza cind pune intrebarile. delicios.

1057

culise despre Jeremy Irons si Festivalul de teatru de la Alexandria

iata detalii de culise de la ceva ce ar trebui sa fie printre primele stiri la jurnale diseara: Jeremy Irons le vorbeste unor copii din Alexandria incurajindu–i cu festivalul lor de teatru.

cum s-a ajuns aici?

Angela Gheorghiu – un nou sustinator al festivalului in acest an – era la New York unde Jeremy Irons juca pe Broadway. a vorbit cu el, i-a povestit cit de minunati sunt copiii si i-a propus sa le trimita un mesaj.

mesajul pe care sper sa-l vedeti diseara si la stiri a fost inregistrat in pauza spectacolului lui Jeremy Irons, in teatru. a iesit mai mult de un mesaj, e o marturisire emotionanta si personala despre efortul pe care-l fac actorii ca sa invete toata viata meserie.

cotidianul a pus deja filmuletul pe site-ul lor asa ca il puteti vedea aici

*
cind am citit ce am scris dintr-o suflare, mi-am adus aminte de gindul meu de la conf de presa “de ce si ei, si toata lumea, se gindeste la andreea si la alex ca la niste copii. e adevarat ca au putin peste 18 ani, dar sunt MARI.”

1488

citeva birfe – Festivalul de teatru de la Alexandria

pentru mine orice intilnire cu andreea bortun si alexandru ion e ca o gura de energie pozitiva.

i-am vzt azi din nou la conferinta festivalului national de teatru tinar, festivalul minune (in cel mai pur sens al cuvintului) si o sa am un zimbet cald pentru toata ziua.

s-au lasat greu convinsi sa spuna ca au batut din usa in usa la toti oamenii cu bani din alexandria ca sa stringa mai putin de jumatate din bugetul festivalului de anul trecut . culmea e ca fac festivalul chiar si cu banii astia putini, au sufletelele asa de pline incit pe durata evenimentului cred ca sunt in stare sa se hraneasca si cu aer numa’ sa le iasa bine festivalul.
*

let’s have some fun cu un pic de birfe profesionale despre citiva dintre membrii juriului.

marius manole arata brici. cind povestea despre energiile care se aduna in jurul acestui festival, pun pariu ca se gindea la energiile pe care le-a simtit si trait in atelierul lui andrei serban de la horezu.
inainte de conferinta de presa mi-a pove – pe fastforward – ca, la atelierele lui AS, erau impartiti in grupe si aveau cite doua zile sa faca o piesa, cu decor, cu miscare, cu tot.
“de ce dracu lucram noi 6 luni la o piesa in bucuresti?” se intreba mirat cind povestea despre lucrurile frumoase pe care le-a simtit/fct acolo.

arata chiar bine, odihnit, relaxat. mi-e tare drag de el, e poate unul dintre cei mai constinciosi si mai workalcoolici dintre actorii pe care-i cunosc.

*
mihaela michailov tocmai ce s-a intors de la o bursa la londra. era si ea zen dupa experienta londoneza unde a vzt-o si pe anamaria marinca in 4:48 Psychosis, piesa laudata cu super cronici in ziarele britanice.
“singura, nemiscindu-se deloc din loc, doar mutindu-si privirea si gesticulind cu miinile, m-a tinut acolo 70 de minute de text”
cine stie textele lui sarah kane (doamna cu replica pe care eu o iubesc profund “daca nu simti, n-are niciun rost”, Purificare), stie ca e f f greu sa faci asta.

*
cea mai simpa faza a fost ca a vnt bumbutz la conferinta de presa. stia povestea cu jeremy irons care ii sustine pe copiii astia simpatici, ii stie si pe andreea si pe alexandru pt ca i-a fotografiat pentru tabu, dar nici eu nu ma asteptam sa vina. cel putin aseara pe la 9 juma cind am plecat de la un meeting la care era si el, habar nu aveam ca vine.

*
nice people (si la masa vorbitorilor, si in sala), nice energii.
vinerea ailalta ma gindesc sa merg la alexandria pt ca e ziua cea mai hot a festivalului (care se desfasoara intre 15 si 22 august)

1677

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!