Un baietel de 9 ani cu o boala extrem de rara in lume – sindrom Hunter, o fetita nascuta la doar 25 de saptamani care cantarea 580 de grame la nastere si care are hidroencefalita, un baietel de 1 an si jumatate cu neuroblastom – aflat in coma, o fetita nascuta prematur, oarba, care necesita mai multe interventii chirurgicale.
Intr-o zi la inceput de martie le-am aflat povestile de la parintii lor. Erau toti asezat in cerc, in livingul colorat Casei Ronald de la Spitalul Grigore Alexandrescu.
Parintii?! Imaginati-va tineri carora in cateva clipe – odata cu un diagnostic – li s-a schimbat total viata, oameni care se agata de orice zambet al unui medic, de orice vorba buna venita de la cineva din spitalul in care e copilul lor, oameni care – desi loviti de boala copilului – au vorbe bune si-si fac timp sa aprecieze si sa rasplateasca printr-un gand bun si o multumire pe fiecare om care i-a indrumat corect, pe fiecare medic care s-a documentat dincolo de anii de scoala despre boala copilului lor sau pentru alt parinte care are intelegere pentru ceea ce traiesc.
Oameni care stau zile in sir sau luni intregi pe holuri de spital pentru ca baiatul sau fata lor e la terapie intensiva. Oameni carora li se impletesc destinele in saloane de spital si in vorbe de alinare.
Cand parintii baietelului cu sindrom Hunter a fost adus de la Targu Mures cu elicopterul la Bucuresti, medicul care urma sa-l aiba in grija era intr-o operatie. Interventia a durat 12 ore si era pentru copilului de 1 an si jumatate ai carui parinti stau acum in acelasi living chiar langa tatal baietelului din Targu Mures.
Parintii s-au cunoscut in Casa Ronald pentru ca familiile, la recomandarea spitalului, au fost gazduite aici.
Casa Ronald e un concept al Fundatiei Ronald McDonald care isi desfasoara activitatea acoperind aceleasi nevoi peste tot in lume. Este vorba de case care sunt construite in curtile spitalelor pentru copii (sau in proximitatea lor) si sunt destinate gazduirii parintilor copiilor care urmeaza sa stea mult timp in spital si care nu au resedinta in orasul respectiv.
Casa Ronald e construita cu toate dotarile necesare pentru copii, inclusiv cu mici jocuri care sa le mai aduca putina bucurie celor care fac tratament zilnic in spital dar, cu acordul medicului curant, pot locui in afara lui.
In Romania prima Casa Ronald a fost construita in 2003, iar in 2008 a fost inaugurata a doua casa, la Timisoara, in cadrul spitalului Louis Turcanu. In acest moment au fost stransi banii pentru cea de-a treia casa, gandita pentru a fi construita la Iasi, exista proiectul constructiei si e doar o chestiune de zile si de aprobari pana se demareaza lucrul.
Intre tim la Timisoara se va mai construi un etaj pentru casa din cadrul spitalului pentru ca vin multi copii cu probleme hematologice din toata tara, iar tratamentul e de lunga durata asa ca, pentru unii, Casa Ronald devine a doua casa. Iar Casa are permanent un grad de ocupare de 100%!
Banii pentru aceste Case sunt obtinuti din donatiile clientilor McDonald’s, din actiunile de strangere de fonduri dedicate (un procent din vanzarea unor produse merge spre Fundatie in anumite perioade ale anului), dar si din banii companiei McDonald’s, atat din Romania cat si, la nivelul fundatiei, international.
p
In 1974 odata cu o fetita unui mare atlet american, bolnava de leucemie, si grija medicului care o trata pentru confortul ei si al parintilor sai a aparut ideea caselor Ronald.
Kim Hill se numea fetita care a fost nevoita sa stea multe saptamani intr-un spital din Philadelphia, iar parintii ei au supravegheat-o de pe holuri saptamana dupa saptamana. Audrey Evans – medicul oncolog care o trata şi tatal fetitei, atletul Fred Hill, şi-au pus problema gasirii unei solutii pentru parinţii aflati in asemenea situatii.
Iar ajutorul a venit de la un restaurant McDonald’s care se afla in apropierea spitalului. Asa a aparut Fundatia Ronald si prima casa Ronald McDonald. 44 de ani mai tarziu, in anul de gratie 2018, in lume sunt 356 de Case Ronald McDonald, iar programele Fundatiei acorda sprijin anual pentru peste 9 milioane de copii la nivel global.
Stiti cutiutele care stau la casa la McDonald’s si sunteti invitati sa lasati acolo monedele mici? Sau promotiile cand dintr-un anume produs un procent din vanzarea sa merge catre fundatia Ronald McDonald? Sau campaniile numite McHappy Day?
S-au facut multe fapte bune cu banii astia de-a lungul anilor in Romania, s-au construit aceste case pentru parinti si copii, s-au dotat spitale cu aparatura si s-au renovat sectii din spitalele pentru copii.
In cei 20 de ani de activitate ai Fundatiei pentru Copii Ronald McDonald, doar in Casele Ronald din Romania au fost gazduite peste 17000 de familii. Anul trecut casele Ronald au gazduit 732 de familii (323 in Casa Ronald din Bucuresti si 409 in Casa Ronald din Timisoara), adica 1499 de parinti si copii: 636 la Bucuresti si 863 la Timisoara!!!
Pentru noi toti, McDonald’s e despre un fel de confort (mancare rapida si gustoasa) si – uneori – familie/copii (bucuria unui Happy Meal cu jucaria aleasa din vitrina e nepretuita) . Cred ca sunt foarte putini oameni care se gandesc ca McDonald’s inseamna si ajutor pentru familiile unor copii aflati in suferinta.
Pentru informarea voastra scriu astazi. Sper sa nu aveti nevoie niciodata de aceste informatii, dar la fel de mult imi doresc sa dati informatiile mai departe pentru parintii care ar putea avea nevoie.
-
Accesul in Casa Ronald se face doar la recomandarea medicilor din spitalul de copii din proximitate. (Casele sunt construite in curtea spitalului pentru a facilita ajutorul parintilor).
-
Cazarea este GRATUITA. (cheltuielile curente – apa, lumina, caldura etc – sunt acoperite de Fundatie)
-
Facilitatile din Casa Ronald sunt puse la dispozitia parintilor (pot sa-si pregateasca mancare calda in bucataria dotata cu aparatura de ultima ora, frigiderele sunt gandite pe compartimente si camere, ca fiecare sa aiba locul sau; exista masini de spalat automate care sunt folosite de locatarii casei)
E absolut evident care sunt beneficiile pentru cei care apeleaza la o Casa Ronald – pot fi aproape de copilul lor si pot participa la deciziile medicale, isi reduc din cheltuieli, petrec mai mult timp cu familia, gasesc sprijin si incurajare . E despre respect si demnitatea unor oameni aflati in situatii delicate de viata, despre ajutor si comunitate.
Si sunt mai multe feluri in care puteti ajuta si voi: puteti sa faceti o mica donatie in saptamanile dedicate faptelor bune de la McDonald’s, puteti dona, permanent, in cutiile de donatii in oricare dintre restaurantele McDonald’s din tara si sa dati vestea mai departe pentru ca sunt multi parinti care nu stiu ca exista asemenea facilitati.
Saptamana aceasta este din nou Campania “Mi-e pofta sa fac bine” in toate restaurantele McDonald’s, asa ca e momentul sa ajutati, daca vreti!
Inapoi in livingul din casa Ronald de la spitalul Grigore Alexandrescu. Pe baietelul cu sindrom Hunter il cheama Alex, una dintre fetite se numeste Maria, baietelul de an si jumatate este Ioan. In casa mai sunt parintii unui adolescent cu arsuri pe 40% din corp, dar si ai unei alte fetite de 3 ani si jumatate cu probleme la esofag care n-a mancat niciodata normal, ca oricare alt copil.
Sunt din Targu Mures, Constanta, Ploiesti, Calarasi si Focsani.
Am auzit pentru prima data numele copiilor la inceputul lui martie cand am fost in vizita cu prietena mea, Amalia Nastase, care e presedinta Fundatiei pentru Copii Ronald McDonald. Pentru majoritatea oamenilor si a autoritatilor ei sunt niste numere din statisticile de deservire din casa. Dar, evident, ca ei sunt mai mult de atat, cum si parintii lor reprezinta povesti si vieti care ar putea fi mai bune.
Cand scriu aceste randuri, la mijlocul lui mai, copiii sunt in continuare internati, iar parintii sunt gazduiti in Casa Ronald. Mama Mariei sta aici din august trecut, parintii lui Ioan (care e in coma) sunt aici din ianuarie. La fiecare doua saptamani in casa Ronald vine un psiholog voluntar care discuta cu parintii lucruri pe care nu le pot spune acasa si nu le pot duce nici in salonul copiilor lor; emotii si frustrari care ajuta daca sunt numite si impartasite cu altii.
Parintii invata ca starea lor de spirit se transmite copiilor si sa-si gaseasca resurse de zambet si de optimism macar pentru cateva momente cand sunt in salon alaturi de copiii lor. Rolul Casei Ronald nu e doar de a gazdui familiile ci si de a crea mediul pentru o comunitate in care parintii sa se sprijine intre ei, copiii care pot sta in casa pe perioada tratamentului din spital sa socializeze, sa se imprieteneasca.
Amalia a mai fost in vizita in Casa Ronald si de Pasti, cu cozonaci si oua, iar parintii o suna adesea sa-i spuna cum se simt copiii.
Joia asta, in saptamana campaniei “Mi-e pofta sa fac bine”, in Casa Ronald merge si Chef Nicolai sa le faca o mica bucurie parintilor si sa le gateasca. Nu va fi pentru publicitate, e o seara speciala in care prieteni McDonald’s isi daruiesc din timp pentru ca stiu cat de important este sa le schimbe putin starea mentala a parintilor, sa-i faca sa zambeasca. Pentru ca starea aceasta se va simti mai departe si la copiii lor.
(am mai scris despre aceasta Casa si despre copiii pe care ii gazduia in urma cu 5 ani, aici; unii dintre ei inca mai vin in Casa pentru ca merg la spital la tratamente de recuperare cateva saptamani pe an)
*In 2018, Fundatia Ronald si-a propus sa extinda Casa din Timisoara – cu inca 8 camere (costuri aprox. 2 000 000 lei), sa inceapa constructia Casei Ronald 3 – la Iasi –si sa sustina in continuare spitalele partenere cu echipament/dotari. Cum spuneam, saptamana aceasta e Campania “Mi-e pofta sa fac bine” in toate restaurantele McDonald’s din tara, asa ca oriunde ati fi in Romania, puteti contribui la o fapta buna.
