m-am gindit mult zilele astea: cind am sa am certitudinea ca noua putere e buna? cind am sa stiu ca USL nu e PSD-ul dlui Iliescu cu o palarie mai moderna?

USL a cistigat localele si, daca nu si-o ia in cap si joaca hora victoriei vreo 3 luni, va cistiga si parlamentarele, apoi prezidentialele vor fi mai accesibile.

in ultimii doi ani au fost nenumarate momente in care mi-a fost foarte rusine ca ma reprezinta un presedinte ca Dl Basescu. ca atunci cind l-a jignit pe Majestatea Sa, Regele Mihai, sau atunci cind se plimba singurel pe linga lac admirind ratele pentru ca niciun alt presedinte de stat european nu dialoga cu dinsul. sau ca ieri, cind a facut din nou o gafa grobiana dovedind incultura in fata Printului Charles, confundind Jubileul de Diamant cu o aniversare matrimoniala.

(nu va faceti iluzii ca Printul Charles n-a inteles ce spunea presedintele nostru – mariaj e cuvint international, numele tatalui sau era acolo in propozitia pe care n-a mai tradus-o translatorul oficial -, e insa un diplomat educat si rafinat , asa ca nu va comenta niciodata gafa celui care reprezinta Romania)

nu mai vorbesc de gafele incredibile si de nesimtirea/ tupeul subalternilor guvernamentali ai domnului Basescu.

*

imi doresc deci, foarte mult, sa se schimbe puterea. sa ne reprezinte cineva care sa nu ne faca de ris. sa nu parem maimute in slapi la plaja si nici unii care folosesc risul in combinatie cu rigiiala pentru pauzele in care n-au ce zice.

dar o sa stiu ca USL e o alegere buna cind nu vor schimba de dragul schimbarii. cind vor pastra la conducerea institutiilor care au performat pe oamenii pe care ei nu-i plac.

mi-am fixat un target: ICR si Horia Roman Patapievici. cu focus pe ICR NY, chiar si ICR Londra (care face niste lucruri minunate acum la Olimpiada).

oamenii astia au facut pentru imaginea Romaniei cit trei campanii ale Elenei Udrea cu frunze, flori, gradini.

cei de la ICR NY au promovat Romania prin cultura in toate marile ziare americane, dar nu in stilul romanesc “sa va dau o spaga ca sa scrieti ceva”.

au construit prin multa munca conexiuni pe termen lung intre presa culturala americana si oamenii care au avut ceva de spus in cultura romaneasca din ultimii ani: de la artisti plastici pina la muzicieni, de la autori de benzi desenate pina la regizori de teatru sau film.

iar legaturile astea vor continua sa functioneze daca sunt intretinute cu bune rezultate profesionale.

**
astept sa vad cit de nonpolitici vor fi cei din USL in fata rezultatelor adevarate in domeniul pe care eu il inteleg. asa am sa stiu daca noua putere e mai buna. asa isi vor cistiga votul meu pentru prezindentiale. cit va fi contat votul meu.