“teatrul din mintea noastra e cel mai puternic”

am spus asta ca parte dintr-un raspuns al unei studente cind vorbeam despre discursul public. ma intrebase daca experienta din radio ma ajuta cind trebuie sa vorbesc in public si incercam sa explic ca la radio povestesti lucruri si cei care te asculta nu te vad, dar isi imagineaza totul dupa propria experienta.

fiind o proiectie personala e mai puternic decit orice ar vedea in realitate pentru ca face un racord emotional cu ceea ce a trait, simtit.

si se intimpla ceva similar cu lectura unui roman, ceea ce ne imaginam noi citind cartea , cum vedem noi personajele – chiar daca ele sunt descrise , micsorind posibilitatile de imaginare – e mai puternic decit orice ne-ar povesti cineva. pentru ca e AL NOSTRU.

si genul acesta de putere a imaginatiei, daca stii sa o folosesti intr-un speech, cind spui o poveste, te ajuta foarte mult pentru ca discursul devine mult mai personal pentru cel care-l asculta.

*

in sala la prezentarea aceea se afla si bunul meu prieten Edi Enache care a tinut minte concluzia “teatrul din mintea noastra e cel mai puternic” si a facut urmatorul montaj foto.

astfel propozitia aceea simpla a capatat alte semnificatii; acum e despre vocile interioare, despre ce ne spunem cind ne certam, cind ne aprobam, cind ne motivam ca sa mergem mai departe.

obisnuiesc sa spun ca in mintea noastra sunt cele mai mari razboaie, nu in afara ei. si multe dintre motivele noastre de nefericire vin din aceste razboaie. ce-i drept si multe momente de progres, de depasire a limitelor.

e un domn care se numeste Dan Gilbert care are o analiza stiintifica despre ce-l face pe un om fericit.

e diferenta dintre aceste  doua reactii in fata unei situatii: “nu o sa-mi iasa pentru ca nu stiu sa prezint, nu orice” si “da, am sa incerc si o sa reusesc”.

All of us have this psychological immune system, this capacity to synthesize happiness, but some of us do this trick better than others. And some situations allow anybody to do it more effectively than other situations do. It turns out that freedom — the ability to make up your mind and change your mind — is the friend of natural happiness, because it allows you to choose among all those delicious futures and find the one that you would most enjoy. But freedom to choose — to change and make up your mind — is the enemy of synthetic happiness.

aici tot speech-ul lui Gilbert si pun pariu ca fiecare dintre cei care a citit aceste rinduri a avut o alta experienta si a facut o alta referinta mentala.

pentru ca… teatrul din mintea noastra e mai puternic decit orice altceva.