Acum cateva luni m-am dus in afara Bucurestiului la o actiune umanitara.
In microbuzul cu care am mers erau si doua instagramarite fashion care si-au obisnuit publicul cu fotografii in costume de baie. Cand am ajuns la fata locului, una dintre fetele in cauza a inceput sa-si faca selfie-uri cu manusile si ochelarii de protectie pe care urma sa-i poarte cand munceam pentru cauza umanitara. Selfie-uri fashion, cu capul intr-o parte si buzele facute capsuna.
Mai tarziu cand zugraveam o incinta si-a pus telefonul pe un suport ca sa-si faca un filmulet cu ea dand cu trafaletul, din spate, cu fundul cambrat. Eram intr-un loc incarcat de povesti super emotionante, povesti la limita dintre viata si moarte, si fata asta a ales sa-si filmeze fundul ca sa ilustreze locul si actiunea umanitara la care participa.
Ghinionul ei in ziua respectiva a fost ca zugravea in aceeasi camera cu mine si, ca sa-mi fac treaba, intram in cadrul pe care-l filma.
Am facut putin scandal sa opreasca filmarea pentru ca nu doresc sa fiu in filmele ei, i-am explicat ca se pot face bani si fara sa stai cu fundul in sus in fata telefonului si si-a inchis camera.
Mai tarziu, dupa ce s-a regrupat si a intrebat cine-i femeia care a dat cu ea de pereti, mi-a zis ca nu stia cine sunt, ca nu o intereseaza ca eu fac multi bani si ca nu trebuia sa o cert pentru ca ea a fost chemata ca si mine sa promoveze o actiune umanitara.
M-am uitat la ea pe parcursul intregii zile. A muncit mult, nu s-a dat la o parte de la niciun efort.
Si mi-am dat seama ca nu era un om rau in esenta ei, pur si simplu nu avea o alta baza, o alta cultura, nu stia cum sa promoveze evenimentul decat filmandu-se intr-o nota sexuala. Cand am ajuns acasa am cautat-o pe instagram: clasicele fotografii in costum de baie, in genunchi pe plaja, tragandu-se de parul strans intr-o coada…
Am vazut ca scrie pentru o revista de beauty sau travel – nu mai stiu exact.
Fata asta e un om bun in caracterul ei, dar n-are stiinta de a gasi structura unei povesti, a unei informatii pe care sa o expuna printr-o structura coerenta publicului ei, e superficiala si toate reperele ei se opresc in cultura kardashian.
Mai sunt ca ea cateva zeci daca nu sute sau mii.
Pentru ceea ce trebuia sa faca la evenimentul la care eram si eu prezenta era o impostoare. Nu ar fi convertit in donatii sau in viitori voluntari pentru fapte bune, pentru ca publicul ei – masculin in mare parte – o urmareste pentru o placere cu conotatie sexuala, nu pentru ca e vreo maica Tereza sau a citit vreo carte (citeste niste prostioare motivationale usurele, le-am vazut si pe ele pe insta).
In mod normal eu nu merg la nicio actiune la care trebuie sa fac ceva alaturi de fete de pe instagram: nu ma implic in campanii in care sunt si ele, nu merg la evenimente sa stau la panou si sa apar in fotografii intr-o succesiune alaturi de ele… Nu ma insotesc in niciun fel cu generatia fascinata de kardashian care se afiseaza in chiloti in spatiu public.
E alegerea mea, chiar daca de multe ori am pierdut bani.
Aici nu am stiut ca vin si aceste doua fete, dar le-am spus organizatorilor atunci, pe loc, ca nu pot promova cauze umanitare cu fete care isi filmeaza fundul in timp ce dau cu trafaletul. Intamplarea insa m-a facut sa ma gandesc ca lumea nu e in alb si negru nici in aceasta situatie pentru ca fata in cauza nu era un om rau, dar atat putea; asta era tot ce stia despre expunere publica – nota sexuala aduce audienta.
Mi-am adus aminte de povestea aceasta pentru ca astazi o prietena m-a intrebat daca sa renunte sa mai vorbeasca la o conferinta unde, pe ultima suta de metri, un speaker a fost inlocuit cu un sarlatan dovedit, o persoana de care rade tot grupul ei de profesionisti.
Primul gand a fost – nu te mai duce tu. Dar apoi, ceea ce i-am si raspuns si ei a fost ca ”daca ea nu se mai duce, oamenii nici macar n-ar afla ca ea fusese invitata. Si ar lasa drum liber impostorilor care oricum n-au mustrari de constiinta si se arunca sa implice in orice pentru propriul ego si ceva bani”.
Si acum am o dilema: te dai la o parte din fata impostorilor si nu te implici in proiecte alaturi de ei sau mergi cu ei si, daca poti, le arati impostura?
Sigur, daca cei care organizeaza campanii, conferinte etc ar avea o etica minimala sa nu ii mai implice pe impostori in proiecte, lucrurile s-ar mai schimba putin.
Dar de undeva trebuie sa inceapa schimbarea. Deci, tu ce faci? Te dai la o parte din fata impostorilor?!
(iar intrebarea nu e legata doar de publicitate si de business-urile in online)
Buna ziua. Eu as merge mult mai departe si as conditiona participarea mea, ca profesionist, de eliminarea impostorilor din ecuatie (eveniment, charity, promovare, ce o fi). Nu vor organizatorii, sa fie sanatosi, next! Stiu ca e o solutie dura, dar s-a creat in Romania o cultura a imposturii si a neprofesionalismului care ne afecteaza din ce in ce mai tare. A ajuns in toate domeniile, omoara oameni la propriu. A se vedea ultimele scandaluri din sectorul medical, care afecteaza increderea populatiei intr-un domeniu si asa problematic. Numai marginalizandu-i ii putem elimina. Va dura foarte, foarte mult timp, dar sa va intampla.
asa fac de obicei,
agentiile de publicitate stiu deja si nu ma mai cheama daca e implicata si vreo persoana din aceasta categorie
[…] Bazavan, majestuoasa http://bazavan.ro/2019/02/din-lumea-bloggerlor-vloggerilor-si-a-instagramerilor-te-dai-la-o-parte-sa… […]
Eu fac taraboi… asa cu circ public si altele, cu tot riscul sa nu mai fiu chemat niciodata nicaieri, asa fac cu toti colegii de la lucru, profesorii de la scoala. In fond orice abordare care te pune in situatia sa repeti experienta cu aceeasi persoana este gresita. Tin minte ca i-am zis unui inspector de la inspectoratul scolar ca daca nu era PSD-ist acum era profesor ca mine asa ca sa lase povestile si amenintarile de fel si chip la adresa altora, direct tras deoparte si luat la rost, si ce daca?
Buna ziua, impostura este atat de prezenta incat exista riscul sa nu va mai doriti sa mergeti nicaieri.
tocmai de aceea merg f f rar la evenimente si selectez atent campaniile in care ma implic si in functie de cei care sunt in aceeasi campanie.
uneori agentiile prefera sa ma pastreze in campanie in detrimentrul cate unei fete de instragram pe care eu nu o doresc alaturi, alteori nu… multi stiu exact care e etica mea de lucru si ma exclud de la inceput din campanie ca sa evite discutiile care i-ar deranja.
e loc pe lume pentru toata lumea.
Ar trebui plezniți peste bot și scoși la careu. Doar că uite, e plin de impostori politici și nici unul n-a pățit-o, așadar îmi e greu să cred că în flasca faună colorată a marketingului social se va aplica ceva prea curând. E plin de tute, e un atac prea puternic, avem nevoie de soluții dârze. Sau ignorat cu frustrare mai departe.
Păi și – întreb și eu ca unul care n-are experiență în de-astea – care e avantajul agenției dacă la o acțiune umanitară vine o pinstagramistă?
Adică da, vizualizări, dar ce aduc ele? Care e avantajul?
Sau e doar să fie la număr?
Că în cazul ăsta propun reclamă pe un sait porno.
Vine multă lume, vă zic. Știu de la un prieten.
cum ziceam, nu imi complic viata sa inteleg interesele agentiilor, e alt job, e treaba lor
cele mai multe agentii stiu ca nu accept sa fiu in campanii cu fete de instagram, daca e o agentie care imi propune pentru prima data o colaborare afla ad hoc, pentru ca intreb cine sunt ceilalti din campanie si daca descopar ca sunt fete in chiloti pe instagram spun pas si le explic de ce.
si in cazul asta, am protestat atunci pe loc. nu scriu acum fara ca agentia sa nu fi stiut in momentul respectiv parerea mea cand am inteles cu cine sunt asociata.
la fel si fata in cauza, nu scriu la 3 luni distanta fara ca ei sa nu-i fi spus atunci fata in fata de ce nu vreau sa fiu asociata cu ea in niciun fel.
Și eu cred că trebuie să îți faci treaba în continuare, să fii tu și să faci diferența. În acest fel îi vom educa poate pe unii.
Sa definim prima data ce inseamna “impostor” in lumea asta a internetului. Cineva care scrie pe un blog si are zero comentarii si probabil 50 de accesari pe zi (daca le-ar face public), dar merge pe la conferinte unde explica altora cum e treaba cu bloggingul…e un impostor sau nu e un impostor?
Adica una e sa faci ceva si cu totul altceva e sa te pricepi la ceea ce faci. Or daca pe tine nu te citesc decat prietenii si insisti de ani de zile sa scrii…nu e semn ca nu te pricepi la treaba asta? Sau care e aspectul care te valideaza ca blogar bun sau blogar prost? Aia pe la conferinte in functie de ce invita pe cineva sa fie “spicar”? Dupa amicitii si prietenii? Il cunosti pe organizator…te baga pe scena?
esti simpatic
daca te referi la mine direct si nu e in teorie, uita-te (daca ai timp) la ce am facut in viata asta in profesia mea. poti sa cauti si prin clasamentele celor mai citite articole anuale si o sa gasesti de cateva ori si numele meu…
sau poti sa citesti cateva info, la bio pe blog
daca nu te referi la mine, m-am bagat in seama fara rost:)
Depinde si de motivul ptr care te duci la o campanie. Daca te duci ca sa fii vazut atunci conteaza foarte mult cine mai participa. Daca te duci ca sa transmiti un mesaj sau sa ajuti atunci cred ca e important sa participi indiferent de cine sunt ceilalti participanti.
[…] Te dai la o parte sau nu din calea impostorilor? Din social media. Sunt de acord cu 80% din acord, iar problema din final este este bună și nici eu n-aș ști care este răspunsul corect într-o problemă punctuală precum participarea la o conferință. Pe de o parte, nu e bine să fii prezent undeva alături de impostori, îți micșorezi singur brandul. Pe de altă parte, poate că publicul trebuie expus ambelor tipuri de oameni și alege singur în cine are încredere mai mare. […]