Am vazut la sfarsitul saptamanii trecute cea mai recenta dintre creatiile coregrafului Gigi Caciuleanu – On The Roof, un spectacol realizat cu 14 dintre tinerii actori care au fost selectati in Gala Hop.

Mai mult ca la oricare alt spectacol de dans, performance-urile On The Roof sunt irepetabile pentru ca in multele neprevazute care apar in spatiul strans al unei coregrafii agreate, in acest spectacol apare si o dimensiune a naturii, ingereasca daca vreti: e in spatiul liber, pe terasa Teatrului National, in Amfiteatru.

Nu mai poti controla vantul sau cate un fulg care apare ca de niciunde cum s-a intamplat in spectacolul pe care l-am vazut: o pana alba a plutit printre dansatori cateva clipe, stralucind in reflectoare. E o dimensiune noua in spectacol, verticala, catre cer, care ii da show-ului o energie in plus.

On the Roof e un spectacol despre actori si bufoni, despre puterea sunetului exprimat cu intentia corecta, despre miscarea care iti poate da o descriere a personalitatii ca si cum ai fi la o radiografie. Despre DansActorul.

Imaginati-va 14 tineri care nu au studii aprofundate de dans clasic sau contemporan (cativa dintre baieti cred ca au facut dans de societate sau street, in pregatirea lor de dinafara actoriei) care sustin impecabil o ora de dans intr-o poveste care are mult umor si care defineste DansActorul.

Rezultatul muncii lor luat in intregul context – au muncit impreuna doar cateva saptamani, nu au studii de specialitate – arata inca o data geniul domnului Caciuleanu: sa te poti uita la oameni si sa scoti dansatorul din fiecare personalitate – adica sa-i dai libertate, sa-l dezveti de griji si temeri macar pentru cat munceste pe covorul de dans si sa-l aduci intr-un context in care spune o poveste universala, care e inteleasa pe orice scena din lume, e… geniu.

Va rog sa mergeti sa vedeti On The Roof la Teatrul National, Amfiteatru, pe 20 si 30 august. E un spectacol de la care plecati zambind, intelegeti puterea uriasa a miscarii de dans facuta cu intentia corecta, dar si libertatea si creativitatea care pot fi rafinate si dezvoltate in spatii dinainte stabilite.

Nu o sa va ganditi nicio clipa ca tinerii de pe scena nu sunt dansatori profesionisti. Totul e creat pe personalitatea fiecaruia, doar cu ei show-ul are aceasta forma, cu alti actori cu siguranta ar fi spusa o alta poveste – in acelasi context prestabilit.

Sper din tot sufletul ca tinerii actori isi dau seama cat de importanta pentru vietile lor – si personale si profesionale – este aceasta intalnire cu geniul dlui Gigi Caciuleanu.

 Recunostinta pentru dl Caciuleanu, care isi face timp sa lucreze in Romania si sa modeleze  ( si in sensul sa ii fie model)  noi generatii. Si multumiri minunatei echipe din jurul dansului care ii creeaza spatiul si contextul sa lucreze cat mai bine in Romania.

(credit foto: Mihaela Petre )

foto cover Vlad Lazarescu