Category : carti simpa

carti simpa
15 years ago

de la Carver hop – tzop la Cehov…

… sau cum nici dracu nu o sa citeasca acest post care pare elitisto-culturalo-inchipuit.

dar nu e:)

*
in biografia lui Raymond Carver ( A writer’s life) am gasit urmatorul motto:

It is not necessary to portray many characters. The center of gravity should be in two persons: him and her.

Anton Cehov catre Alexander Cehov, 10 mai 1886

am gugalit cehov letters si am ajuns la ceva tres tres simpa: corespondenta cu fratii, unchiul si alti prieteni.
*

iata 2 fragmente dintr-o scrisoare catre fratele lui, Nicolai:

MOSCOW, 1886.

… You have often complained to me that people “don’t understand you”! Goethe and Newton did not complain of that…. Only Christ complained of it, but He was speaking of His doctrine and not of Himself…. People understand you perfectly well. And if you do not understand yourself, it is not their fault.

*

Cultured people must, in my opinion, satisfy the following conditions:

1. They respect human personality, and therefore they are always kind, gentle, polite, and ready to give in to others. They do not make a row because of a hammer or a lost piece of india-rubber; if they live with anyone they do not regard it as a favour and, going away, they do not say “nobody can live with you.” They forgive noise and cold and dried-up meat and witticisms and the presence of strangers in their homes.

2. They have sympathy not for beggars and cats alone. Their heart aches for what the eye does not see…. They sit up at night in order to help P…., to pay for brothers at the University, and to buy clothes for their mother.

3. They respect the property of others, and therefor pay their debts.

sunt 8 puncte pe ordinea explicativa, iar scrisoarea se incheie cu “You must drop your vanity, you are not a child … you will soon be thirty. It is time!”

Letters of Anton Chekhov to his family and friends poate fi citita integral aici

later edit: (dupa ce am parcurs toate scrisorile) fragmentul meu preferat

Her eldest daughter, a woman doctor—the pride of the whole family and “a saint” as the peasants call her—really is remarkable. She has a tumour on the brain, and in consequence of it she is totally blind, has epileptic fits and constant headaches. She knows what awaits her, and stoically with amazing coolness speaks of her approaching death. In the course of my medical practice I have grown used to seeing people who were soon going to die, and I have always felt strange when people whose death was at hand talked, smiled, or wept in my presence; but here, when I see on the verandah this blind woman who laughs, jokes, or hears my stories read to her, what begins to seem strange to me is not that she is dying, but that we do not feel our own death, and write stories as though we were never going to die.

3
3772
carti simpa
15 years ago

my best book 2009: Raymond Carver – A writer’s life

Citesc cea mai frumoasa carte pe anul asta: Raymond Carver A writer’s life” by Carol Sklenicka

Biografia domnului cu minunatele povestiri scurte minimaliste publicate si la noi la Polirom: Taci te rog, Despre ce vorbim cind vorbim despre iubire, Catedrala.

Sunt fascinata de efortul doamnei Sklenicka care a cercetat 10 ani viata lui Carver, cu sute de interviuri si documente.

Iar cartea ma face sa-l iubesc si mai tare pe Carver; omul asta genial a ajuns la acuratetea propozitiilor sale minimaliste cu un efort uluitor, cu o perseverenta draceasca, luptindu-se nu doar cu senzatiile pe care trebuia sa le aseze intre cuvinte, ci si cu demonii sai interiori.

De multa vreme n-am mai dormit cu o carte la cap (la propriu, la cap; mi-a facut si cucuie pentru ca e f mare, cartonata si f grea si ma mai lovesc noaptea in somn de ea:) ), tot asa cum de mult n-am mai mingiat cu atit de mult drag coperta unei carti.

Iata citeva fragmente
*

1954, carver avea 15 ani

At first, Ray associated the problem of writing with the literal act of placing the words on paper. His family didn’t own a typewriter.
His three semesters of typing classes may have profited him more than the rest of his high school curriculum.
“I want to be right in there with all the rest of the guys. But I also whanted to write” ray told an interviewer years later.(…) Ray enrolled in a correspondence course offered by the Palmer Institute of Authorship in Hollywood.
(…) The first lesson, “Essential Elements of a Short Story and How to Develop Them” arrived in a manila envelope addressed to ray. (…)

Why people read
… In a well writer story the reader is planted into the shoes of the main character, shares his trials and tribulations, read his thoughts, feel the thrill of his exciting experiences, worries over his difficulties, and rejoices with him in his success. The reader for the moment is taken out of himself and in the person of the story character, lives a life of adventures, romance, achievement he would like to live if only he had the chance – the wit – and the courage. Many of timid John Doe loses himself in a story of daring deeds such as he would never have the nerve to perform in real life.

*
1963 Carver avea 24 ani, nevasta – Maryann – si 2 copii (4 si 5 ani)

Just after March 4, 1963, the date William Carlos Williams died, Ray called Day at two in the morning and said “Bad news. Meet me”. (…) What was troubling Ray that night was that both Hemingway and Williams were now dead. Ray confessed to Day that he was not ready to take the place of either one. Perhaps he was kidding, but Day thought not.

catre Writers Workshop in Iowa City, in vara lui 63

They had thirty one dollars, an old car, and two kids. Before they were out of town, the battery went dead. So they bought a new battery and started off to Iowa with one dollar. At mealtimes, they stopped somewhere, and Maryann went in and told them she was an expert waitress and would work two hours if they would feed the family. They traveled all the way to Iowa that way.

*
Raymond Carver A writer’s life nu a fost inca tradusa la noi, a aparut de doar citeva saptamini in America, dar voi face lobby ca sa fie publicata si in romania

1
1284
carti simpa
15 years ago

amintiri si povesti mai deocheate

e o carticica mica de 145 de pagini, cu tot cu ilustratii.
dar e o bijuterie: despre lucrurile lumesti care se pterec si intre ministrii sau printi, despre conversatiile de alta data, despre conversatii in general (cind conversatia inseamna cultura si charisma), despre iubirile si ratarile dlui Djuvara, despre zimbete si intristari.

o mi-nu-na-ti-e de carte pe care o cititi in maxim o ora.
si va rog eu tare tare sa o cititi.

uite ce scrie pe coperta IV

Poveştile mai deocheate ale lui Neagu Djuvara au o… poveste a lor. Într-o bună zi, venit la editură să discute sumarul unei viitoare cărţi despre boierimea română, autorul a lăsat şi un manuscris pe a cărui primă filă era scris (cu roşu!) pentru după moartea mea. Imposibil de trecut peste o asemenea hotărâre! Şi totuşi, cum să le întârzii cititorilor bucuria de a se reîntâlni cu un povestitor atât de plin de har cum e Neagu Djuvara! Aşa că, după nu puţine şi nici uşoare exerciţii de persuadare, Neagu Djuvara s-a lăsat înduplecat şi ne-a îngaduit să adunăm în volum cele patru poveşti risipite într-o revistă. Mai mult chiar, acum, dacă tot aveau să devină carte, poveştile s-au îmbogăţit cu noi, spumoase şi irezistibil istorisite întâmplări.

2
1708
carti simpa
15 years ago

gaudeamusul meu: barbati, sex si copii

fost-am la tirgul gaudeamus sa lansam romanul tabu, editie speciala, cu 5 dintre cele 8 autoare. emotionate si simpatice.
cartea e tocmai buna pentru vacanta de craciun, eroina e liza – o tinara care munceste la o revista glossy si care are tot felul de aventuri.

de la tirg mi-am cumparat carti cu… barbati, sex & copii.
in ordine:
jurnalul unui amant batrin – marcel mathiot (jurnalul real al unui invatator de provincie care de la 16 ani a scris in fiecare zi cite o pagina de jurnal. dupa ce i-a murit sotia, celibatar la 90 de ani, are o viata sentimentala si sexuala uluitoare. cartea promite multe laturi ale iubirii de la cea intelectuala pina la cea carnala si evident …marea iubire. voi vedea daca si livreaza ceea ce promite)

amintiri si povesti mai deocheate – neagu djuvara – editia nr 2 cu inca o povestire. n-am ce sa pove aici, dl djuvara e DOMNUL DJUVARA.

amintirile lui habarnam – nikolai nosov – audio book in lectura lui marian rilea. acum ceva vreme ada milea mi-a dat aventurile lui habarnam in editie cartonata, minunata. acum o voi asculta de la domnu’ rilea care este un om asa de cald si de bun, si atit de minunat, ca-ti vine sa-l iei acasa. in urma cu 2 ani am petrecut o saptamina zi de zi linga dinsul la repetitiile de la Pescarusul in regia lui Andrei Serban la Sibiu si de atunci de fiecare data cind ma gindesc la dinsul, am un zimbet cald pe dinauntru.
n-as fi ratat cartea copilariei in lectura sa.

6
3004
carti simpa
15 years ago

margaret atwood, femeia oracol & interview

am avut un crash pentru doamna asta cind am citit Povestea Cameristei. sunt citeva bucati acolo in care, pentru a demonstra ceva stilistic, toate cuvintele au acelasi numar de litere. (eu stiu varianta in engleza, nu p ecea in romana)

la vremea lansarii cartii Povestea Cameristei in Romania, am fct un interviu pt Tabu cu doamna atwood. astazi editura leda ma anunta, stiindu-mi pasiunea pentru autoare, ca in noiembrie mai lanseaza o carte in Romania, Femeia Oracol

*
iata, in premiera, interviul cu atwood needitat:) interviul in varianta tradusa(of cors) a fost publicat in mai 2007, in Tabu

1. It is said that for a writer, each novel is a correction to the one that came before. What is your aim? And the aim of your work?

Answer: The aim of any writer is to complete whatever book he or she is working on in such a way that the reader, too, will wish to complete it.
As for the aims of my work, this is a subject best left to critics. They can have a good deal more fun with it than I will ever have.
Let’s just say I write about whatever happens to interest me at the time. I’ve had many interests.

2. What advice would you give to young women today?

Answer: That would depend completely on where such a young woman lives, what motivates her, and what resources are available to her. But in general: 1. Have some financial independence, if you can. 2. Wear shoes that won’t distort your feet – twenty years from now, you’ll be glad you did. 3. You are not the sum of what everyone else thinks about you.

3. Do you think that men are a little bit taken by surprise by everything that is happening with women today?

Answer: Some men are easily surprised. You cannot however change the position of women in a society without also changing the position of men, and vice versa.

4. Could be described your book The Handmaid’s Tale a feminist anticipation of Matrix story/ movie?

Answer: Although both centre on forms of totalitarianism, the Matrix story is completely different. In the Matrix, the world has been taken over by advanced computer forms, which have destroyed biological life, except for human beings kept in cocoons and used as a source of bio-energy. The “real world” – the one that resembles the world we know –is a simulation; in the REAL real world, you’ve got plugs in your back and you’re asleep. There is a small resistance group of people who are “awake,” and are fighting the enslavement of human beings. All of this resembles Plato’s parable of the cave and its many spinoffs, and bears scant relation – apart from a metaphorical one — to the slice of reality we currently inhabit.
The Handmaid’s Tale, on the other hand, is an answer to the question, “What would totalitarianism look like in America, suppose it were to come to pass?” We already have all the ingredients for the world The Handmaid’s Tale describes. And we are seeing some of the inclinations.
The United States began as a theocracy in the 17th Century, and that sub- currant has never been absent from it.
Incidentally, The Handmaid’s Tale is not a “feminist” book as such. If it were, all the men in it would be having a great time, and all the women, not. Instead it is a true totalitarianism (pyramid-shaped), seen through the eyes of a member of a slave sub-set. There is a difference.

4. There are a few differences between your book and the The Handmaid’s Tale movie. What do you think about this?

Answer: Film is a very literal medium. It shows everything. As such it is more inflexible than language. A film is also shorter than a book, by and large, so thing get left out.
Thus the film could not show the last chapter; nor are the costumes in it the same as the ones described in the book.
Interestingly, The Handmaid’s Tale is now also an opera – in opera, people can sing their emotions and thoughts out loud, so the opera is actually closer to the book.

3
3842
carti simpa
16 years ago

Along the Enchanted Way: A Romanian Story

britanicul William Blacker si-a propus sa exploreze tarile fost comuniste din estul europei.
a ajuns si in romania, prin moldova, unde a revenit de-alungul a citiva ani.

dupa cum scrie spectator.co.uk pare ca de data asta nu ne -am fct de ris, caci Blacker a scris o carte – Along the Enchanted Way: A Romanian Story- in care ne prezinta frumos si emotionant.

In the village of Breb, Blacker was directed to the house of Mihai and Maria, an elderly couple who, having no children of their own, ‘might have room for me to stay’. He stayed for several years, on and off. While his gentle, self-deprecating tone reveals that he never presumes himself to be anything but a foreigner in their midst, his love for the people and the environment is so evident that one can see why he was accepted. Wishing to join the villagers scything the meadow, he goes to market, where someone helps him choose a scythe blade. Back in the village, a man measures him, ‘noting especially the distance between the ground and the tip of my chin’, and then makes a handle for him from ‘curved pieces of plum wood … selected and cut from the tree the year before.’ There are marvellous descriptions of going courting with ‘the lads’, which Mihai urges him to do, of going to church and to the fair on a hillside with the snow-capped Carpathians in the distance. It is a medieval society which makes its own clothes, grows its food, follows the seasons and operates according to traditions developed over 2,000 years. But, delightful and impressive as Blacker finds it, he is close enough to resist sentimentality.

via mr P

1
1744
carti simpa
16 years ago

concurs Un Ipod pt o carte – via Humanitas

Concurs LibHumanitas: Face a Book / Confruntă-te cu o carte
Perioada: 28 iulie 2009 – 15 septembrie 2009

Participă, în perioada 28 iulie 2009 – 15 septembrie 2009, la concursul “Face a Book / Confruntă-te cu o carte” şi scrie o recenzie despre orice produs de pe site-ul www.libhumanitas.ro. Se premiază cea mai bună recenzie postată pe site-ul nostru şi cea mai bună recenzie scrisă pe blogul propriu cu câte un iPod nano, la pachet cu 3 audiobook-uri în format mp3 (recenzia de pe blogul personal trebuie anunţată la adresa [email protected], iar participantul are obligaţia de a posta coperta cărţii recenzate şi un link către pagina că rţii de pe site-ul nostru).

Se acordă 20 de premii constând în audiobook-uri în format mp3 la alegere pentru cele mai multe şi interesante comentarii postate pe www.libhumanitas.ro.
Succes!

2
2115
carti simpa
16 years ago

ce carte ai recomanda pentru vara asta? – recomandari

am pus aceeasi intrebare si pe facebook
iata raspunsurile adunate

Alin Adrian Onacă prima care te atrage la librărie

Paul Nanca “Viata si opiniile lui Zacharias Lichter” – Matei Calinescu

Ruxandra Rusan viata de ciine, peter mayle

Antoaneta Roman “Se consideri le colpe”, de Andrea Bajani, despre multe lucruri, dar si despre unii italieni din România http://www.ibs.it/code/9788806187194/bajani-andrea/consideri-colpe

Ioana Laura Bularca A good year – Peter Mayle

Razvan Tudor scrisori catre fiul meu, liiceanu…

Alexandra Dinescu jurnal, oana pellea

Radu Valentin Sora Delirul – Marin Preda

Eniko Szanto Paler, drumuri prin memorie

Ioana Mischie cristian badilita- “dumnezeu de la mancha doarme cu tampla crapata pe umarul meu”

3
2436
carti simpa
16 years ago

ce carte ai recomanda pentru vara asta?

eu aleg doua:

“Repetitiile si teatrul reinnoit – secolul regiei” – George Banu (Ed Nemira)

Revolutionary Road – Richard Yates ( Editura Vellant)
cartea e muuult mai buna decit filmul. iata un exemplu de situatie care n-avea cum sa ajunga pe ecran cu fatza lui Leonardo Di Caprio.

El închise usa si-o porni spre ea cu colturile gurii întinse într-o expresie în care, spera, se citea dragoste, umor si întelegere; planuise sa se aplece spre ea, s-o sarute si sa-i zica „Stii ce, ai fost minunata“. Dar o tresarire aproape imperceptibila a umerilor îi spuse ca nu voia sa fie atinsa, ceea ce-l facu nesigur în privinta a ce avea sa faca cu mâinile, si atunci îi veni în minte ca „Ai fost minunata“ ar fi putut sa fie tocmai cel mai nepotrivit lucru de spus— condescendent, sau cel putin naiv si sentimental, si în plus cu mult prea serios.
—Ei, zise în loc de asta, n-a fost tocmai un triumf sau ceva, nu?
Si-si înfipse cu un aer încrezator o tigara între buze, apoi o aprinse cu o zvâcnire a brichetei Zippo.
— Cred ca nu, spuse ea. Sunt gata într-un minut.
— Nu, e-n regula, nu te grabi.

*
ce carte ai recomanda pt vara asta?

carti simpa
16 years ago

cum se ghiceste viitorul – in carti

the Guardian are un articol foarte frumos a carui esenta e intr-o propozitie: Which novels and plays – from Dickens to David Hare – have best captured current events?
vorbeste despre care parte din politica functioneaza in literatura, aminteste multi britanici, dar ajunge si la americani – cu o trecere pe la doamnele care fac literatura.

noi il dam exemplu mereu pe Caragiale, dar oare mai sunt si alti scriitori romani care au anticipat cum va fi (ramine) Romania?

0
1709
carti simpa
16 years ago

autocontrol – UN PIC erotic

de astazi ana incepe la liternet un proiect care se numeste UN PIC in care recreeaza in scris fragmente din realitatea pe care o traieste.

primul text se numeste Autocontrol si are o doza simpatica de erotism. il puteti citi aici

*
ma bucur ca Ana s-a hotarit sa inceapa acest proiect si, gindindu-ma la titlul primei povesti, mi-am dat seama ca de acum incolo va avea nevoie de autocontrol si disciplina. va trebui sa scrie saptaminal o poveste intr-un numar de semne stabilit, va trebui sa gaseasca mereu un subiect potrivit, indiferent de deadline-urile pe care le are pentru revistele pentru care lucreaza, indiferent de locul unde se afla.
face acest exercitiu pentru ea, desigur, dar sper sa va placa tuturor ce scrie.

*
si mai sper sa faca tot mai multi tineri acest gen de exercitiu din care nu se cistiga bani, ci multa experienta.

3
2217
carti simpa
16 years ago

REPETITIILE si teatrul reinnoit – George Banu

citesc o bucurie de carte, pe care ar trebui sa o parcurga oricare om pasionat de magia care apare pe dinauntrul unui om astfel incit el sa poata lua alt chip si suflet, sa devina un alt personaj: REPETITIILE si teatrul reinnoit, secolul regiei, volum conceput si realizat de George Banu. (Ed Nemira)

“Ca tinar regizor – aveam 29 de ani – nu poti sti ceea e actori de patruzeci, patruzeci si cinci, cinzeci si cinci sau saptezeci si cinci de ani stiu sau, in orice caz, detecteaza. Pot sa imaginez din punct de vedere teoretic, dar corpul meu… nu intelege.”
lorent wanson, regizor 42 de ani.

*
ce multe nuante sunt pe dinauntrul unui om:)

1
1617
carti simpa
16 years ago

vremea nonfiction-ului

De la Bookfest, vineri.

Printre cele mai vindute carti de la Editura ALL – la Beletristica (la non fiction era indexata Cartea sosurilor) sunt Captiva de Julie Gregory si Uitati ca ati avut o fiica de Sandra Gregory, Michael Tierney.

Prima carte e povestea unei copile care trebuie sa si doneze organele pentru sora sa (autoarea aflindu-se in aceasta situatie in viata reala cu fiica sa), cea de-a doua e povestea Sandrei Gregory arestata in Bangkok pentru trafic de droguri, poveste scrisa de Tierney care e jurnalist la Herald.

*
La Editura Curtea Veche, expuse pe un stand intreg erau:

Tur retur – convorbiri despre munca in strainatate, Zoltan Rostas, Sorin Stoica

Cealalta jumatate a istoriei – femei povestind, Zoltan Rostas si Theodora-Eliza Vacarescu

Invata sa invingi – cancerul se sin se poate vindeca, Brindusa Armanca Dana Harbuz –Mircioiu

Interviuri cu oameni obisnuiti pe o tema de interes national.
(sigur ca Dl Rostas si-a fct treaba cu studentii, dar asta e cu totul alta discutie)

*
E un semn ca incepe sa fie cerere de povesti reale.
E dovada ca exista fondul, dar lumea nu cunoaste/stapineste inca forma.

Asa ca narativilor din “secta” dlui Lupsa, wake up:)
Propuneti subiecte de carti editurilor care au deja in portofoliu carti non fiction. Daca nu va duceti voi catre ei, daca nu le aratati ce puteti sa faceti, ne vom invirti intr-un cerc bolnavicios in care vor fi subiecte, dar ingropate in nisipul unui prim interviu.

*
Cartea Brindusei Armanca si a Danei Harbuz Mircioiu, Invata sa invingi, se deschide cu o marturisire a Irinei Petrescu despre operatia sa de cancer la sin. Emotionanta si puternica, dar in pasi repezi si cu multe sincope in informatii.
E o fraza acolo in care spune cum si-a invitat medicul care a operat-o la premiera primului spectacol pe care l-a fct post operatoriu si ce semnificatie a capatat spectacolul acela pentru dinsa.
Din fraza aceea s-ar putea face o carte intreaga.

So, wake up!:)

2
2306
carti simpa
16 years ago

Can Genetics Help You Find Love?

e in Time un articol cu titlul Can Genetics Help You Find Love?
*
“It’s something you don’t think about when you’re choosing a partner,” the neurobiologist says. “But it’s an important evolutionary principle, to keep the species alive.”
*
amuzati-va cu el.

*
Grasset spune “asa cum suntem, asa si iubim” dar nu se refera (si) la ADN.

0
1521
carti simpa
16 years ago

Uneori lucrurile te aleg ele, nu le vrei tu

Daca as fi vazut-o singura, n-as fi luat-o. N-avea nimic care sa-mi atraga atentia. Nici macar un look atractiv.
Dar ma oprisem acolo pentru ca locul parea mai diferit decit celelalte, pline de branding urias.

Am vzt mai intii un nume care-mi place: Ruxandra Cesereanu. Stiam proiectele sale cu studentii si-am zis sa iau o carte: ma poate inspira pentru munca mea, dar ajut si editura, implicit studentii. Linga ea era o alta carte din acelasi proiect, am adaugat-o la teanc.
Apoi inca una, aceeasi autoare, aceeasi idée, alta generatie de studenti; doua rinduri de carti mai sus.

– Luati-o si pe asta, daca va intereseaza proiectul, mi-a zis librarul.
– Puneti-o aici, sigur… Am adaugat-o celor 3.

Si-n timp ce ma cautam in geanta dupa bani, librarul spune “Luati-o si pe asta, sigur o sa va placa”. A pus-o peste celelalte, am luat-o, m-am uitat la coperta urita, am intors-o la coperta 4, am vzt ceva care se chema Claun Grup, am mai vzt ca era cea mai scumpa dintre toate cartile pe care le aveam in teanc si m-am gindit “Daca tot e sa fac o fapta buna, acum o iau si pe asta. Ce-o sa fie?!”

– Imi dati pe toate doar 50 RON, a zis librarul satisfacut ca luasem asa de multe.

I-am multzumit surprinsa de reducerea mare si am plecat happy.

O ora mai tirziu, pe terasa la Hard Rock Cafe, in timp ce asteptam o farfurie imensa de nachos mi-am dat seama ce minunatie aveam in mina.

Cartea aleasa de librar se numeste “ Anunturi mortuare in Re Major” – proze scurte, de fictiune, inspirate de anunturi mortuare. Absolut delicioase. Scrise de studenti, cu prospetimea, stingacia si inocenta aferenta virstei.

*
Citesc de zor la ea si ma bucur tare ca m-a ales ea pe mine, caci eu n-as fi ales-o.

Povestirea preferata pina in acest moment se numeste Frimituri, este scrisa de Mihai Gadalean si incepe asa:

L-am intilnit cu mincarea pe buze. Buza de sus era minjita cu o picatura de maioneza, iar de cea de jos ii atirna un firicel mic de varza.

Anuntul mortuar de la care pleaca este:

Cu ultimele puteri, anunt trecerea fulgeratoare in nefiinta a celui care a fost BOBITA CARTOF, sot devotat si cel mai grijuliu tata din lume, ucis in mod inexplicabil de fiul nostru invalid, Leandru. Ceremonia de inhumare a ramasitelor pamintesti va avea loc marti, 4 aprilie, ora 12.00, la Capela Cimitirului Bunavestire. Dumnezeu sa-l odihneasca. In veci nemingiiata, sotia Elina.
*
Cartea Anunturi Mortuare in Re Major a aparut anul trecut la Editura Limes. Cautati-o la Bookfest.

5
4759
carti simpafilme simpa
16 years ago

cronici personale “text message: politist, adjectiv”

uneori filmele, sau piesele de teatru, sau spectacolele de dans, sau picturile etc ne ating intr-un mod foarte personal. e greu sa explici cuiva de ce tu plingi la o secventa care nu-i misca pe ceilalti.

e ceva foarte intim si nu doar ca ti-e greu sa faci public ceea ce simti, dar e greu sa si verbalizezi emotiile pentru ca le/te confrunti cu tine.
*

la Politist, adjectiv, am fost cu Ana Maria Onisei ( zisa si anaceadesteapta) si ne-am emotionat tare. am discutat mult pe o terasa imediat dupa proiectie, inca mai discutam, si imi dau seama ca fiecare a perceput emotional filmul in aceeasi directie, dar dupa alte repere.
ca si cum am merge pe aceeasi strada, dar pe trotuare diferite. iar asta e o parte din bucuria acestui film (de departe cel mai bun pe care l-am vzt in ultimii ani): universalitatea lui.

e foarte foarte emotionanta experienta ei si ma bucur tare ca a ales sa o faca publica. stiu ca s-a luptat cu ea ca sa scoata aceste cuvinte la suprafata, dar tocmai pt ca sunt de acolo – de prin adincuri – ele sunt f f emotionante.
textul a fost publicat pe liternet.ro si se numeste text message: politist, adjectiv

3
2252
carti simpaoameni din "aluatul bun"
16 years ago

Learning To Love You More, Octavian

fa o fotografie cu parintii tai sarutindu-se.
scrie despre convorbirea telefonica pe care n-ai avut-o niciodata, desi ti-ai dorit-o
roaga-ti familia sa descrie cu ce te ocupi
da-ti un sfat pentru trecut.
*
teme de acasa dintr-un proiect care a durat 7 ani si a cuprins oameni din lumea intreaga.
fiecare a executat tema si a trimis o dovada pe site-ul Learning To Love You More .
un proiect de Miranda July si Harrell Fletcher
*
cele mai frumoase teme au fsot publicate intr-o carte cu acelasi titlu, Learning To Love You More, pe care Octavian a citit-o si s-a gindit ca ma va bucura si pe mine. Asa ca mi-a trimis-o cu o notita la birou.
o excursie voyeuristica prin viata unor oameni din lumea intreaga, o lectie despre cum sa-i invatam sa-i intelegem pe ceilalti. aproape ca mi se pare ca n-am temele facute.

*
Octavian,love you more and more!
Multzu mult mult mult.

3
2368
carti simpa
16 years ago

Carl Bernstein vs Hillary Clinton

Mi-am petrecut o parte din week end cu cartea lui Carl Bernstein, O femeie la putere – viata lui Hillary Rotham Clinton ( editura RAO 2009)

Capitolul care mi-a plct cel mai tare este cel care se ocupa de cartea lui Hillary Clinton, It takes a village (1996)
O analiza la rece despre cum marturisirile din carte se intorc impotriva autoarei, despre cum lansarea cartii s-a transformat intr-un exercitiu schizoid de marketing in contextul scandalului legat de Afacerea Whitewater.

Altfel, cartea nu m-a impresionat. Stiu ca a fost realizata din intervievarea a peste 200 de persoane, prieteni apropiati ai doamnei Clinton, dar pare o analiza referat de masterat ale carei opinii au fost adunate din mai multe referinte. (uneori golanesti – fara citarea sursei – cum e fragmentul in care povesteste despre cum familia Clinton o instaleaza pe Chelsea in caminul facultatii, care este o parafraza aproape 1 la 1 cu ceea ce scris Hillary in biografia ei, Istorie traita.)

Ca sa nu mai spun de traducerea f f nashpa in care verbele au forme populare: “incepu Walters interviul” (pag 665).
*
Cu toate acestea, cartea este un exemplu magistral despre cum poti sa scrii o biografie fara sa discuti cu subiectul principal, ca sa confrunti informatiile de baza.

Nu stiu daca sa ma bucur ca am invatat cite ceva din cartea asta sau sa fiu necajita pentru ca ma asteptam la muuult mai mult din partea celui care se numeste Carl Bernstein.
Inteleg desigur ca aparitia cartii, in 2007, se aseza pe valul in crestere al promovarii doamnei Clinton in vederea candidaturii la presedintie si ca un nume ca al lui Bernstein a atras cititori (si pe mine), dar e – ca mai sus – un exercitiu de mrkt.

care ne-a luat banii. 65, 99 Ron (in romania)

2
2148
carti simpafilme simpa
16 years ago

Cannes de dimineata

Televiziuni cu interviuri programate in camere de hotel; fotografi care isi recupereaza smoking-ul de la curatatorie pentru premierele zilei; make-up artisti care se strecoara discret in camerele vedetelor; bodyguarzi care stau in hol pe fotoliu la intrarea in camerele cheie; scaunele de plaja puse la coada pt un loc bun la covorul rosu pentru premierele de mai tarziu ; paparazzi in strada in fata hotelului; copilasi lipti de gard poate fura un zambet sau un autograf.

Ora 8:30 dimineata. Cannes

0
1319

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!