Tag : New York

taxi nyc marionPicturi realiste care te vor teleporta direct la New York

Picturi realiste care te vor teleporta direct la New York

text de Eliza Manolescu

Marion Zimmermann se considera a fi pictorita oamenilor din orasele aglomerate. S-a nascut in Luebeck, in Germania si iubeste viata din marele orase. Artista este activa, are o fire pozitiva si prezinta in tablourile ei energia metropolelor, fiind indragostita de orasul New York.

Stilul de pictura s-a dezvoltat in cateva etape. A inceput cu desenele in creion, a continuat cu acuarela, ulei si acrilic.

Reproducerea realista s-a transformat intr-o colectie de lucrari concrete si abstracte. Intentia lui Marion este sa arate atmosfera strazii moderne, in culori vii si luminoase cum ar fi expresionismul modern. Artista incearca sa surprinda viteza si agitatia oraselor intr-un stil dinamic de pictura – totul fiind in miscare.

Marion vrea sa sublinieze in picturile sale viata neromantica a orasului din prezent, cu accidente concrete si culori clare, fara o culoare moale, de tranzitie. In ultimii ani a pictat cu acrilic pe fotografii digitale, pe care le-am realizat in orasele pe care le-am vizitat, tiparindu-le pe canvas.

Din 2002, Marion este membra a Asociatiei Nationale a Artistilor din Germania, iar din iunie 2003, este proprietara Galeriei de arta Marziart, un punct de intalnire al artistilor internationali.

Marion Zimmermann streetart empire state building marion marion new york lucrare marion nyc nyc streets

706
levi-van-veluw-hermes-shanghai-designboom-04Spectaculoasele vitrine Hermes din New York si Shanghai –

Spectaculoasele vitrine Hermes din New York si Shanghai –

Ce prezentare a unui produs de moda poate fi mai buna decat produsul expus pe o opera de arta?!

Faimosul brand francez Hermes si-a expus noua colectie alaturi de operele de arta ale artistului olandez – Lewi Van Veluw- in magazinul central al brand-ului din New York. Rezultatul? O prezentare colorata in nuante subtile si un aspect creativ.

Lewi Van Veluw este unul dintre cei mai cunoscuti artisti olandezi, lucrarile sale fiind considerate nu doar opere de arta, ci adevarate mesaje filosofice.

Aceasta nu este prima colaborare a artistului olandez alaturi de celebrul brand Hermes.  Lewi a reusit prin intermediul artei sa aduca un omagiu relatiei indelungate a brand-ului cu China printr-o serie de creatii expuse in magazinul din Shanghai :  o ferestra dinamica in care e prezentata calatoria unui cal accesorizat cu creatii icon Hermes . Fiecare panou dezvaluie un moment in calatoria animalului de la atelierul francez pana in China. 

Cu o maiestrie si o atentie la detalii, toate lucrarile concepute de Lewi Van Veluw  te introduc intr-o  poveste cu mesaje pe diferite nivele de perceptie.

 new york

Arty-and-Inventive-Stands-for-Hermès-in-New-York-1-900x646 Arty-and-Inventive-Stands-for-Hermès-in-New-York-3-900x605 Arty-and-Inventive-Stands-for-Hermès-in-New-York-4-900x902 Arty-and-Inventive-Stands-for-Hermès-in-New-York-5-900x901 Arty-and-Inventive-Stands-for-Hermès-in-New-York-8-900x724 Arty-and-Inventive-Stands-for-Hermès-in-New-York-9-900x590

 

shanghai

 

levi-van-veluw-hermes-shanghai-designboom-06 levi-van-veluw-hermes-shanghai-designboom-04 hermes shanghai

 

 

 

 

1614
softlab-3-900x601Mozaic de culoare în birourile Behance

Mozaic de culoare în birourile Behance

Text de Raluca Antuca

Studio-ul Softlab din New York este cunoscut pentru proiectele creative desfășurate de-a lungul timpului. Sculpturile interactive sau instalațiile cu design inovativ de pe străzile orașului cel mai populat din Statele Unite au uimit mii de trecători prin viziunea lor creativă și jucăușă.

Recent, designerii de la Softlab au fost rugați să-și imagineze o instalație luminoasă pentru birourile Behance. În contrast cu spațiile de lucru de culoare albă, ei au ales un design foarte creativ din sticlă colorată. Ca și cum ai lucra într-un muzeu cu artă contemporană, în pauzele de lucru poți să-ți îndrepți privirea către instalația care îmi aduce aminte de un mozaic, prin bucățile colorate asamblate artistic.

Cred că birourile în general sunt prea lipsite de culoare, lucru care ar putea să afecteze creativitatea. Firește că domeniile de activitate diferă, dar un strop de culoare face bine la stres și oferă puțin entuziasm celor care așteaptă cu nerăbdare ziua de vineri.

softlab-0-900x601 softlab-2-900x601 softlab-4-900x1349 softlab-5-900x1349 softlab-7-900x601 softlab-8-900x1349 softlab-9-900x1349 softlab-10-900x1349

546
board-scratch-night-view-largo-design-4Răzuiești și faci magie!

Răzuiești și faci magie!

Text de Raluca Antuca

A fi adult înseamnă să nu mai ai timp de pierdut, responsabilitățile să-ți dea bătăi de cap, iar micile bucurii ale copilăriei să dispară. Oricât de mult te relaxează sau amuză, tot ți se pare ciudat să te mai uiți la Tom și Jerry sau să colorezi în pauzele de la serviciu, ca să te detașezi de probleme.

Există totuși o soluție pentru adulții care vor să fie copii din când în când, fără să fie ridicoli. Un studio din Koreea de Sud a realizat un produs care ne permite să ne distrăm ca atunci când eram mici.

Este vorba de o planșă pe care este afișat un piesaj urban și un stilou care îți permite să luminezi detaliile clădirilor, străzile și linia orizontului. Nu este vorba de colorare, ci de răzuire, dar funcționează pe același principiu. Desenul prinde viață, pentru că porțiunile răzuite devin aurii. Sunt cadoul perfect pentru iubitorii de călătorii sau sunt suveniruri numai bune de păstrat. În locul unei fotografii, aveți acest tablou magic! Momentan sunt disponibile opt peisaje din New York, Hong Kong, Las Vegas, Budapesta, Londra, Hamburg, Paris și Florența.

O planșă costă aproximativ 32 de dolari, dar pot fi achiziționate și în dimensiuni mai mici, de forma unor cărți poștale, la prețul de 13 dolari.

board-scratch-night-view-largo-design-2 board-scratch-night-view-largo-design-10 board-scratch-night-view-largo-design-12 board-scratch-night-view-largo-design-16 board-scratch-night-view-largo-design-20

1003
gallery-1429540048-hbz-bangkok-vertigoMUST TRY- Restaurantele la înălțime

MUST TRY- Restaurantele la înălțime

Text de Raluca Antuca

Astăzi m-am trezit cu o poftă nebună de călătorit.

De explorat locuri noi, de încercat alte feluri de mâncare, de umblat pe străzi pietruite și de făcut fotografii la clădiri deosebite arhitectural. Poate pentru că a fost duminică și m-am răsfățat cu un somn  mai lung decât de obicei sau poate pentru că sunt unul dintre acele suflete care tânjesc după schimbări și care orice urmă de banal le usucă de energie.

M-am resemnat după ce mi-am dat seama că mâine e luni și începe o altă săptămână plină de activități, dar m-am delectat cu fotografii din locuri pe care aș vrea să le vizitez ASAP!! Dar nu orice fel de imagini și asta veți vedea mai jos!

Am selectat restaurantele cu o vedere minunată a orașului, dar care au și o atmosferă boemă, numai bună pentru vizitatorii care vor să simtă pulsul orașului. De la Viena la Bangkok, cele opt restaurante vă așteaptă cu mâncăruri selecte și cocktailuri celebre.

AROMA, ROMA

gallery-1429539874-hbz-aroma-romeLE LOFT, VIENA

2154-14
SIXTY-FIVE, NEW YORK

gallery-1429539946-hbz-rbr-sixtyfive-interior-05-credit-paul-warchol

SUSHI SAMBA, LONDON

landscape-1429539262-hbz-rooftop-index

VERTIGO AND MOON BAR, BANGKOK

gallery-1429540048-hbz-bangkok-vertigo

LE JULES VERNE, PARIS

gallery-1429540098-hbz-jules-vern

SPAGO, ISTANBUL

gallery-1429540169-hbz-spago-restaurant-by-wolfgang-puck-at-the-st-regis-istanbul

WHITE RABBIT, MOSCOW

FqhuNF3

 

453
selfie-shoes-miz-mooz-9In atentia femeilor, pantofii cu care iti faci selfie!

In atentia femeilor, pantofii cu care iti faci selfie!

Text de Raluca Antuca

Și cum dădeam eu scroll zilele astea pe diferite site-uri în căutare de lucruri faine, am dat peste o fotografie în care două tipe își făceau un selfie în fața lui Brooklyn Bridge. Până aici, nimic nou. Doar că telefonul nu era în mâinile uneia dintre ele, ci introdus în vârful pantofului. Pe cât de ciudat sună, pe atât de amuzant este întreg conceptul. Fără să mai menționez poziția deloc elegantă a domnișoarei din imagine. Hehe!

Se pare că Miz Mooz, un brand celebru de pantofi din New York, a lansat o colecție care va revoluționa felul în care facem selfie-uri. Se vor a fi o rezolvare la problemele femeilor care au mâinile prea ocupate cu sacoșile de cumpărături pentru a face un selfie cu cea mai bună prietenă în mall. Pantofii au un spațiu în care pui telefonul, trebuie doar să ridici piciorul și să zâmbești. Mai greu este când nu te ajută fizicul pentru a face această operațiune!

Dacă v-ați entuziasmat puțin, să știți că nu e pe bune! Păcăleală de 1 Aprilie, doar cinci domnișoare mai norocoase au câștigat o pereche pe baza unui concurs de pe pagina lor de Facebook.

536
rudy giulianiINTERVIU: citeva lectii de la Rudy Giuliani, primarul New York-ului in timpul atentatelor din 11 septembrie

INTERVIU: citeva lectii de la Rudy Giuliani, primarul New York-ului in timpul atentatelor din 11 septembrie

Interviul de mai jos a fost realizat de Ana Maria Onisei pentru Tabu in 2009, ii multumesc ca m-a lasat sa-l republic acum online, intr-un moment in care e bine sa intelegem ca oamenii care au devenit un simbol pentru ceea ce au reusit in viata, in folosul comunitatii, au disciplina, vointa, perseverenta, o educatie riguroasa si bun simt (fiti atenti cum corecteaza Giuliani ce a scris revista TIME despre el)

Rudy Giuliani a fost primarul New York-ului in timpul atentatelor de la 11 septembrie 2001 si, prin calmul lui, organizarea impecabila – in haosul moral si social de dupa atentate – e unul dintre simbolurile Americii. Revista TIME l-a desemnat in 2002 omul anului si a realizat unul dintre cele mai frumoase portrete ale lui – pe care il puteti citi aici. (inca mai pastrez acea editie in print).

*

Mama era o femeie foarte disciplinata. Ma punea sa ma concentrez pe studiu, sa-mi fac treaba. Imi spunea mereu ca inainte sa ies sa ma joc trebuie sa-mi termin temele. Stiam ca doar asa scap si asta ma facea sa fiu atent si sa ma misc repede. Apoi m-au disciplinat calugaritele: am studiat intr-o scoala catolica.

Acum fiecare zi mi-e planificata. Nu apuc sa fac eu un program, dar toate sfirsesc prin a fi aranjate pentru mine. Imi incep ziua de lucru cu citeva cesti de cafea. O beau tare, cu mult zahar.

Lumea ma asociaza cu terorismul din cauza lui 11 septembrie, insa fireste ca mai fac si alte lucruri in afara de a ma lupta cu el. 9/11 a fost o victorie colectiva si e o victorie a oamenilor din New York. Atunci n-am fost singur, au fost mii de alti oameni care m-au ajutat s-o obtin. Niciodata n-am facut nimic de unul singur. Fiindca iubesc orasul si il simt parte din mine, mi-e usor sa fiu implicat in problemele lui. Facusem asta si independent de atentate.

Dorm cam cinci-sase ore pe noapte, nu trei-patru, cum scrie in Time Magazine. E exagerat. Ma linistesc rugindu-ma, petrecind timp cu prietenii si cu familia si citind. Inainte sa adorm, imi impun sa citesc. Asa imi vine somnul. Pina si lecturile mele sunt organizate. Seara citesc carti relaxante, fictiune, citeodata poezie.

Citesc cite doua, trei carti odata… Ma pasioneaza istoria si biografiile. Pregatindu-ma pentru vizita in Romania, am citit o istorie a tarii, o carte despre influenta ortodoxismului asupra Romaniei. De obicei, inainte de a ma duce intr-o tara straina, citesc ceva despre istoria ei.

Pentru mine, istoria e un bun sfatuitor – sa vezi cum au depasit altii, in trecut, o problema similara. Am facut un cancer la prostata. Ce m-a ajutat sa depasesc momentul a fost gindul ca si altii au trecut prin asta. Am reusit consultindu-ma cu ei, incercind mereu sa aflu cum au reusit ei. Asta e valabil si pentru 9/11. Ma ghidez dupa principiul „sa nu clachezi in crize”.

Sa nu intri niciodata in panica, sa incerci sa ramii concentrat pe cautarea solutiilor. Sa fii calm.
In seara de dupa atentate m-am dus acasa si am citit din biografia lui Churchill ca sa vad cum s-a descurcat el in Batalia pentru Anglia – care, dupa mine, a fost mai dificila decit atentatele. Daca Churchill a facut fata unui moment mai greu si daca britanicii au putut, de ce n-ar reusit si new yorkezii?

Terorismul ma preocupa, dar nu sunt obsedat de el. E doar unul dintre lucrurile cu care ma confrunt, la fel cum e criza economica prin care trecem. E foarte important sa gasim solutii pentru a iesi din ea, fiindca peste tot in lume ii afecteaza pe oameni, chiar mai mult decit terorismul.

Din nefericire lumea in care traim ne solicita in multe directii si trebuie sa acceptam ca e necesar sa avem mai mult de o singura prioritate in acelasi timp. De exemplu, acum, desi ne concentram pe criza economica, nu putem sa ignoram ca inca exista teroristi islamisti care vor sa faca rau.

*

la momentul la care Ana Maria Onisei a realizat acest interviu (care a fost facut dupa ce Giuliani a acordat un interviu la Realitatea TV), am publicat citeva detalii din culisele interviului. le puteti citi aici

despre cit de mult a insemnat pentru mine acel interviu / portret din revista TIME – la vremea citirii lui eram in Austria – am mai scris aici

habar n-am daca atunci constientizam ca e un model de viata pe care vreau sa-l urmez, dar stiu ca m-a impresionat profund. astazi la aproape 15 ani distanta, stiu ca ma insotesc in viata doar de oamenii care au aceast gen de perseverenta, dorinta de a-si depasi limitele (exercitata in mod constant), cultura si dorinta de a-si imbogati constant educatia si, mai ales, care au disciplina.

ceea ce va doresc si dumneavoastra.

3545
magic citiesIn love with Magic Cities – orasul meu e….

In love with Magic Cities – orasul meu e….

prietena mea Noemi, impreuna cu Razvan Firea (creatorul brandului Le Petit Indigent) au creat o colectie capsula de tricouri cu nume de orase demne de vizitat.

la momentul in care mi-au propus sa fiu parte din proiectul lor, Londra era deja adjudecata, asa ca am ales New York. Razvan a creat un tricou pe care scrie Dream Big si cind am facut fotografia care face parte din colectie nu stiam ca ma voi duce in orasul in care orice vis devine realitate – adica Disneyland.

in colectie mai sunt urmatorii simpatici si tricourile cu orasele lor magice: Ana Bucur, Lisabona. Ana Morodan, Bruges. Anca Dinculescu (Molecule-F), Las Vegas. Cerina Ratiu, Berlin. Mirela Bucovicean, Sankt Petersburg. Vicki Nicola, Bucuresti. Marius Concita, Londra. Ovidiu Buta, Buenos Aires. Radu Mada, Paris. Razvan Firea, Los Angeles. Robert Ratiu, San Francisco. Noemi Mailman, Tel-Aviv.

Tricourile pot fi achizitionate de pe Molecule F si din atelierul Le Petit Indigent. O selectie de cateva orase se gaseste si la The Place X. Pretul unui tricou este de 299 Lei.

P.S. dream big si veti ajunge sa descoperiti magia oraselor magice din toata lumea asta mare. foto de mai jos e facuta in aeroportul Charles de Gaulle, la Paris, ieri. ma pregateam sa vin acasa dintr-un press trip Air France.

541
peronice am facut in 2012

ce am facut in 2012

2012 a fost un an in care am alergat mult, la propriu. iata un scurt bilant

ianuarie am inceput anul la new york, unde l-am cunoscut pe Steve McCurry, fotograful cunoscut pentru “fata Afgana” si-am facut un interviu cu el; m-am bucurat ca a cistigat Andrei Leonte primul X Factor din RO (ce nebunie a fost prin gasca mea cu asta); am facut parte din juriul care a stabilit cel mai bun reporter european al anului si am votat pentru most dateable bloggers.

 

In februarie, m-am si intilnit cu cel pe care l-am votat, Andi Moisescu, pentru ca am prezentat impreuna ceremonia care-i premia pe cistigatori. am fost, la invitatia lui Vlad Petreanu, sa le povestesc unor pusti simpatici de liceu cum, daca vrei cu adevarat sa reusesti – in blogging sau altceva – trebuie sa muncesti sustinut. Apoi am lansat Zonga – o aplicatie de muzici care e o amenintare serioasa pentru radiouri, am fost in culisele Cirque du Soleil si-am provocat oamenii din internet sa-si arate obiectele care le aduc confortul. (colectia impresionanta aici)

in martie am fost la NexT si-am facut cursuri de scenaristica (aici prima mea secventa scrisa pentru un scenariu:) ), l-am reintilnit pe Radu Mihaileanu si am vazut bucuria lui de film, Izvorul femeilor si-am dat o fuga la Barcelona la invitatia Nokia cu 4 fete simpatice ( Miruna Siminel, Cristina Chipurici si Denisa Birgau)

 

in aprilie am fost in culisele de la Te cunosc de undeva si-am descoperit-o pe doamna Gigi, unul dintre cele mai spectaculoase personaje din istoria televiziunii noastre. am vorbit la Women on web, am ajuns pina la Ibiza la lansarea uneia dintre cele mai dragalase masini: Twizy ; am obtinut acces in spatele tejghelei la McDonald’s si-am stat trei zile printre cei care lucreaza acolo ; am intrat in campania internationala Live Inspire Intessa San Paolo (pe care peste o luna si putin am si cistigat-o); am fost la repetitii Vama si am asistat cind compuneau un cintecel pentru noul album, 2012. erau cit pe ce sa-l porecleasca, in faza de lucru, “bazavan”; am dat o fuga pina la Milano la lansarea noului Ford Kuga si la tirgul de design

in mai am vorbit la 11even- la cluj – despre curaj si oamenii care m-au inspirat in viata, am fost in cea mai tare (si mai premiata, la nivel international) aventura : Siemens Race. am iesit pe locul 3 cu colega Cristina Chipurici, dar ne-am distrat f f tare cu toata gasca. cind m-am intors am incheiat colaborarea cu Ca-n filme (Digi 24) , am fost pe coperta revistei Biz intr-un proiect multimedia, prima coperta care beneficia de tehnologia Aurasma.

in iunie am participat la un proiect genial, Collaborationi Peroni si-am fost martora (ca nu pot zice ca am creat alaturi de ea) cum Ana Wagner a creat o super decoratiune pentru o cina minunata, l-am convins pe Mihai Bendeac sa se arate lumii asa cum nu-l stie, fara glume, fara risete, concentrat pe tehnica meseriei lui. (un interviu de care sunt mindra), am iesit in strada pentru ICR, am vazut-o la doi pasi de mine pe Geraldine Chaplin la TIFF, am tinut un seminar despre branding personal pentru actorii tineri la TIFF si m-am reintilnit cu Irina Pacurariu, pentru un mic interviu.

 

in iulie, am plecat la Severin intr-un team building cu Bloggeri si-am descoperit o rezervatie de broaste testoate detinatoare de cip-uri:); i-am intilnit pe tinerii care au initiati miscarea NEAM SATURAT si-am facut un reportaj despre ei, am fost la primele auditii X Factor, sezon 2. am povestit la lansarea unei noi carti a lui Eric Emmanuel Schmitt despre de ce cred eu ca are succes acest scriitor; am vazut-o de aproape pe Jessie J si mi-a placut f mult, desi nu ma asteptam la asta:)

 

in august v-am facut cunostinta printr-un interviu cu una dintre campioanele speciale ale Romaniei la Jocurile Paralimpice, am trait minunata experienta Tara lui Andrei (mi-ar fi placut sa am si eu asa ceva cind eram copil), am fost pentru nici nu mai stiu a cita oara la Anonimul, am dat un premiu unei regizoare in al carei talent cred si-am petrecut cu oameni frumosi (aici secvente din Anonimul meu 2012) si-am fost la Stockholm unde am vazut-o la doi pasi de mine pe Demi Moore (cum e, dincolo de cuvinte, aici)

 

septembrie a fost luna in care, la Roma, am intilnit unul dintre oamenii pe care eu ii apreciez cel mai mult pentru talentul lor artistic, Akram Khan si-am ascultat o poveste despre ingerii nostri pazitori, plina de intelesuri, am facut parte dintr-une xperiment care seamana cu Big Brother – ApartIKEA, am fost la Londra la Jocurile Paralimpice si m-a socat diferenta dintre forta pe care o aveau sportivii in arena competitionala si neputinta din afara ei, l-am cunoscut pe Eduard Novak, campionul roman la Jocurile Paralimpice, si i-am dat un premiu din partea Samsung, am vorbit la Social Media Summit Timisoara despre ambasadorul de brand,m-am alaturat  campaniei Kaspersky: Safeguarding me care a incearcat sa atraga atentia – inca o data – ca e important sa ne protejam computerele cu softuri anti virus specializate si-am tinut un seminar pentru simpaticele cistigatoare ale bursei Scolii de Beauty Blogging by L’Oreal si-am ajutat la promovarea unul film al carui personaj principal, Tom Sawyer, l-am iubit in copilarie. tot in septembrie am reinceput sa vorbesc zilnic la radio, la Europa FM.

 

in octombrie, am facut un interviu cu dl Victor Rebengiuc si cu fiica sa din filmul In deriva, Crina Semciuc, am facut un interviu cu una dintre cele mai mari soprane ale lumii, Virginia Zeani, un alt interviu cu Genny Tartakovski – regizorul unor serii de desene animate care au schimbat industria sa , am inminat premiul pentru Best Female Artist la Media Music Awards (chiar de ziua mea)

 

in noiembrie, am intilnit-o – si am facut un interviu – cu Lynne Tolley , nepoata lui Jack Daniel (domnul cu whiskey-ul , da) si m-a marcat mult povestea ei, am fost la lectii de box (nu mi-as fi imaginat niciodata ca voi ajunge intr-o sala de box:) ) , am scris pentru  antologia lui Eugen Istodor “101 carti romanesti de citit intr-o viata”, am lansat o carte amuzanta la Gaudeamus (a lui Dan Radoiu, nu a mea:) ): Cum sa cuceresti pe mail, messenger sau Facebook, am scris despre Brandul Casei Regale pentru Revista Biz, am vorbit despre etica in Social Media la SMS Cluj si despre marketingul cultural la Zilele Biz, am fost la Paris si-am vazut un concert privat No Doubt, am participat la un proiect social foarte drag mie: donatii de echipamente Xerox catre asociatiile care au nevoie;

 

e decembrie si mai muncesc in spatiul public pina duminica 23 , inclusiv,  cind merg la finala X Factor. din septembrie am tot mers la X Factor. luna asta am participat la un frumos proiect Piraeus in care am promovat evenimente culturale pe pagina lor de Facebook, am pus bazele unor activitati de CSR care , sper, ca vor schimba ceva in viata unor actori/muzicieni/dansatori incepind de anul viitor, m-am alaturat echipei de comunicare a Festivalului International de teatru de la Sibiu (puteti da un like paginii noastre de FB:) ), am vorbit despre brandul personal la Social Media Snow Camp. si mi-am facut mie o bucurie vinzind cozonaci la Chocolat, alaturi de Razvan si Dani, plus Cristina Stanciulescu.

cam asta e, va multumesc ca ati trecut pe aici anul asta.

sa ne vedem cu bine si la anul.

 

 

 

 

927
CristinaOtero_051top 10 artisti 2012 by MET

top 10 artisti 2012 by MET

ca in fiecare an blogul Muzeului Metropolitan din New York face un clasament al artistilor care au lasat lumea cu gura cascata in 2012.

iata trei dintre ei (cei care mi-au placut si mie, pentru ca nu imi plac toti din clasamentul lor)

Cristina Otero si portretele ei cu fructe

ron schmidt si fotografiile lui amuzante

si, preferatul meu absolut, pentru minimalism, nebunie si perseverenta Simon Beck (ceea ce vedeti mai jos e rezultat din pasi pe zapada si munceste cam o zi pentru fiecare fotografie)

intregul clasament aici

541
Al-Pacino-cropped-608x390Al Pacino la Gerald Schoenfeld Theater

Al Pacino la Gerald Schoenfeld Theater

text de Sorana Savu

Pacino urcă pe scenă în “Glengarry Glen Ross” în New York și mai puteți să-l prindeți la Gerald Schoenfeld Theatre până în februarie. Dacă luați biletele acum. Sau, mai sigur, acum două luni. Pacino reia rolul interpretat de Jack Lemon în adaptarea cinematografică a piesei lui David Mamet din 1983. Și, din octombrie, de când au avut loc primele reprezentații, face valuri în rândul publicului și al presei. După cum era de așteptat.

Dacă la Londra, la Viena sau la Paris ajungem cu toții mai repede și mai ușor atunci când ne dorim cu tot dinadinsul să vedem un monstru sacru pe scenă, pentru mine cel puțin, trebuie să se întâmple ceva cu totul ieșit din comun ca să trec Oceanul. Al Pacino pe scenă se califică în categoria “cu totul ieșit din comun”.

O să vă povestesc că am aflat despre piesă la începutul verii și că, de atunci, am mărit semnificativ traficul pe site-ul Gerald Schoenfeld Theatre, în așteptarea datei la care biletele se puneau în vânzare. În fond, și asta ține de experiența generală – faptul că trăiești bucurându-te anticipat de un spectacol senzațional, cu luni de zile înainte ca el să aibă loc.

Pe măsură ce data spectacolului se apropia, emoțiile creșteau – ok, am așteptat atât, am comentat atât în avans ce urmează să se întâmple, dacă n-o să-mi placă? De altfel, la întoarcere, așa au fost și întrebările din partea prietenilor – cum a fost Pacino? Așa cum ne așteptăm sau…?

Dar, chiar înainte de ridicarea cortinei, am trecut printr-o altă experiență dintr-o altă dimensiune, la care nu mă așteptam câtuși de puțin. Ajunși punctuali la fața locului, într-o sală de teatru cochetă și micuță, am rămas mută să o văd așezându-se în fața mea, la două rânduri, pe Glenn Close. Iar, câteva minute mai târziu, lângă ea, pe Rose Byrne. Apoi, în altă zonă a sălii – Ellen Burstyn, dar deja depășisem șocul. Și, în rândul al doilea (o fi fost, n-o fi fost el, nu voi ști niciodată cu siguranță), cred că l-am zărit pe Steven Spielberg.

Comparativ cu el însuși, Pacino a fost minunat – dacă ați ridicat din sprâncene la ultimele lui filme (mai puțin “The Merchant of Venice”), vă dau dreptate, dar pe scenă, în rolul lui Shelly Levene, maestrul și-a dozat perfect discursul și a dominat partitura fără efort. Și, culmea, n-a fost deloc teatral – dacă vreți, mi-a amintit de zilele bune, când ieșea cu Johnny Depp pe stradă în “Donnie Brasco”.

Comparativ cu ecranizarea, deși Mamet nu e Shakespeare, cast-ul de la Gerald Schoenfeld a reușit, cu Pacino în frunte, să dea o altă lectură piesei. Dacă Lemon era un ratat foarte emoțional și empatic, Pacino e un cabotin perfect, ceva de genul – “ți-e milă, ți-am luat banii”. Dacă Ricky Roma din film (Alec Baldwin într-o anticipare caustică a rolului din “30Rock”) era agresiv și virulent până la dezumanizare, cel din piesă (Bobby Cannavale) înlocuiește spiritul belicos irlandez cu cel Italian (tot belicos, dar mai gregar și, parcă, mai uman). Nu mă acuzați, vă rog, de ethnic profiling, că suntem acasă, nu suntem la New York.

L-am aplaudat, subiectivă, foarte tare, pe Richard Schiff (Toby din “West Wing”), într-un rol umil, pe care dacă-l dramatizezi prea tare riști să-l gafezi. Și m-a ținut în scaun toată zbaterea unor oameni care, într-o situație la fel de împuțită ca asta pe care o parcurgem acum, nu reușesc decât să se îmbete cu apă rece și să se afunde și mai tare fiecare în abisul lui, cu toate că, la nivel declarativ, toți par să știe exact ce au de făcut ca să “se scoată”.

Energia scenei e magnetică, deși e o energie a deznădejdii, care te face să te cutremuri și să-i mulțumești sorții că ai cu ce plăti ipoteca. Abia la final, când aplauzele și ovațiile răsplătesc, 30 de secunde, efortul actorilor, constați că Pacino e cel mai scund din toată distribuția. “Larger than life” e o expresie care s-a inventat și pentru el.

Mergeți să-l vedeți până în februarie. Amintirea unei asemenea seri de teatru rămâne cu voi tot restul vieții.


*
Sorana Savu este specialist in comunicare, senior partner Premium Communication

865
new waves cinemaputin altfel despre Making Waves: New Romanian Cinema

putin altfel despre Making Waves: New Romanian Cinema

de aseara a inceput la New York , festivalul Making Waves: New Romanian Cinema, in traditia promovarii filmului romanesc in America – tara care da premiile cinematografice cele mai importante si in care se fac banii cei mai importanti din filme.

ce e diferit de anii trecuti este faptul ca Lincoln Center este co- organizator!!, ca a disparut ICR (adica statul roman) din ecuatie, dar au ramas aceiasi 3 nebuni care cred in cauza lor : Corina Suteu, Oana Radu si Mihai Chirilov.

3 nebuni care au convins (cu profesionalismul lor) ca sute de oameni – artisti, spectatori – sa faca o mica donatie pentru ca festivalul romanesc de film sa continue la New York.

***

sa facem niste precizari: Lincoln Center e o institutie atit de mare si de importanta, cu o reputatie atit de mare incit ICR-urile noastre toate sunt un fel de trotuarul din fata cladirii, hai maxim prima treapta a scarilor de la intrare – in unele cazuri unde chiar a fost activitate culturala cu care ne mindrim.

reprezentantii Lincoln Center i-au creditat pe acesti trei oameni si s-au parteneriat cu ei la un eveniment cultural care este un serviciu imens pentru imaginea tarii noastre, asta in timp ce domnul Marga (seful ICR-ului) e preocupat de calorifere si traduceri in rusa si chineza ale unor scriitori indoielnici (da, stiu sunt rautacioasa, dar am de ce).

altfel spus, reprezentatii uneia dintre cele mai prestigioase institutii culturale din lume au vrut sa faca echipa cu 3 oameni pe care noul management al ICR-ul nu i-a apreciat (si nici nu le-a recunoscut competenta), ba chiar a coordonat discret denigrarea lor in massmedia.

intelegeti la ce nivel suntem?!

*

in ultimele luni noul guvern al Romaniei a fost prezent in presa americana numai cu frumoase articole despre coruptie si scandaluri, acum prin film Romania inteligenta ocupa din nou pagini intregi in super publicatiile americane  .

stiu ca domnul Ponta nu-si va recunoaste in veci greseala pe care a facut-o distrugind ICR-ul (desi in mintea domniei sale nu l-a distrus, doar l-a asezat mai bine pentru a-i servi obiectivelor electorale), dar mi-ar placea sa recunoastem noi efortul unor oameni care ajuta cu fapta (nu cu gindul sau vorba) cultura romana. si Romania. pentru ca prin evenimente ca acestea, nu mai suntem priviti ca papuasi care se lupta pentru ciolan, corupti, inculti mai preocupati sa copieze si sa distruga decit sa creeze sau sa contruiasca ceva care sa ramina.

zilele acestea vor fi multe articole pozitive despre Romania  in presa americana si pentru asta conducerea tarii noastre ar trebui sa multumeasca Corinei, Oanei si lui Mihai. haideti sa i le punem pe pagina de facebook a domnului Ponta. ca sa fim siguri ca nu le rateaza…macar staful sau care se ocupa de online:)

iata primele articole din presa americana (voi completata lista zilnic)


Wall Street Journal: Carrying the Torch for Romanian Cinema. When Politicians Desist, Cinema Curators Go Rogue
http://online.wsj.com/article/SB10001424127887324205404578147370673929586.html?mod=googlenews_wsj

Village Voice: Celebrating the Romanian New Wave at Lincoln Center 
http://www.villagevoice.com/2012-11-28/film/celebrating-the-romanian-new-wave-at-lincoln-center/

“Making Waves: New Romanian Cinema” Brings Some of the Best of Contemporary and Classic Romanian Films to NYC

http://twitchfilm.com/2012/11/making-waves-new-romanian-cinema-brings-some-of-the-best-of-contemporary-and-classic-romanian-films.html

 

http://www.filmlinc.com/daily/entry/interview-tudor-giurgiu-andi-vasluianu-monica-birldeanu-of-snails-and-men

542
brad-pitt-435de ce nu-mi place brad pitt

de ce nu-mi place brad pitt

uitati-va la aceasta fotografie; e de astazi dimineata cind domnul Brad Pitt intra in direct la Good Morning America in New York.

v-ati uitat bine?

nu vi se pare ca are probleme cu apa si sapunul? ca e cam nespalat pe par?

*

l-am vazut live de 2 ori pe domnul Brad Pitt – o data la Los Angeles in 2001 la premiera filmului Mexicanul (ala in care joaca cu Julia Roberts dar se intilnesc in film doar 5 minute) si o data la Cannes in 2010. in niciuna dintre ocazii nu m-a impresionat ( e mic de statura, apropo, nu ca asta ar fi o treaba importanta)

intr-o vreme l-am suspectat ca e cam incet la minte si ca de aia cele mai bune roluri ale sale sunt cele in care e retard ( 12 Monkeys si ocean eleven/twelve), dupa aia am recunoscut ca sunt rautacioasa pentru ca n-avea cum sa ajunga la nivelul acesta daca nu il duce mintea – indiferent de cit de bun i-ar fi agentul.

inca il mai suspectez de mariaje pt imagine …

si tin minte ca si atunci cind l-am vazut la citiva metri distanta era nespalat pe par… in ambele ocazii.

puteti sa dati cu pietre, stau cuminte, asta e: nu-mi place Brad Pitt.

819
EthanEthan Hawke in Ivanov

Ethan Hawke in Ivanov

off Broadway va avea loc saptamina aceasta premiera piesei lui Cehov, Ivanov cu Ethan Hawke in rolul principal .

piesa ar fi trebuit sa aiba premiera de o saptamina, dar din cauza uraganului Sandy a fost aminata. nu vreau sa ma gindesc ce inseamna aceasta aminare in termeni de satisfactie a spectatorilor pentru ca, la nivelul acesta, cu un asemenea star in rolul principal, multe bilete au fost achizitionate din toate colturile lumii, plus bilete de avion, plus zile libere luate de la munca.

 

ma bucur ca n-am fost printre spectatorii care au patit-o, desi ma batea gindul sa ma duc sa vad piesa.

se joaca pina pe 9 decembrie in caz ca vreti si puteti sa ajungeti:)

alaturi de Hawke sunt Joey Richardson (adica fiica Vanessei Redgrave) si Juliet Rylance .

***

daca nu ajungeti la New York sa stiti ca piesa Ivanov se joaca la Bulandra, cu Vlad Ivanov in rolul principal.

581
filmStiu ca putem sa facem o fapta MARE

Stiu ca putem sa facem o fapta MARE

stiu ca multi dintre cititorii blogului meu s-au bucurat de-a lungul timpului de zecile de articole laudative despre romania culturala aparute in marile publicatii americane.

e parte din satisfacerea orgoliului nostru (poate si a patriotismului) ca nu se vorbeste despre tara noastra doar din perspectiva coruptiei (ca recentul studiu de caz despre adrian nastase din nyt) sau cersetori, tigani, saracie.

a venit momentul sa ne aratam si altfel patriotismul, sa platim cit de putin pentru ca Romania sa fie prezentata si altfel in lume. si este un exercitiu bun pentru a vedea daca e doar vorba de noi, sau si facem ceva.

echipa ICRNY (Corina Suteu, Oana Radu si , consultantul pentru cinema – Mihai Chirilov) care a parasit institutia continua promovarea filmului romanesc la New York cu acelasi proiect minunat  MAKING WAVES 2012: Romanian Film Festival at Lincoln Center, doar ca de data aceasta nu mai au niciun sprijin din partea autoritatilor romane.

asa ca au nevoie de sprijinul nostru.

pe scurt:  doar 5000 de dolari ii mai despart de realizarea acestui proiect care va aduce in fata celor mai importanti critici americani de film productiile romanesti, dar si in fata unui public foarte cultivat.

printr-o campanie de fundraising  via internet au strins pina acum 15.000 de dolari , mai au nevoie de 5000 pe care trebuie sa-i faca in 10 zile.

orice donatie conteaza. si contravaloarea unui bilet de cinematograf inseamna imens: e sprijinul nostru pentru niste oameni cu care ne-am mindrit.

stiu ca impreuna putem face ca lucrurile sa se miste – 5000 de dolari in 10 zile nu e imposibil de strins din donatii. si mai stiu ca, daca reusim, e un mesaj puternic pentru autoritatile romane ca oamenii care cred in valoare si in promovarea Romaniei culturale pentru ce are ea mai bun , oamenii acestia se aduna si muta muntii din loc.

 

puteti dona aici. va rog sa o faceti, orice dolar conteaza.

multumesc ca veti vota si ca ii veti anunta si pe prietenii vostri despre aceasta campanie.

P.S. Am scris DUPA ce am facut o donatie:)

502

making waves

vestea de mai jos e unul dintre cele mai frumoase cadouri de ziua mea.

e semnul ca oamenii adevarati nu se lasa doboriti si duc mai departe credinta lor in a construi.

las integral comunicatul si ma-nclin cu bucurie

***

New York, 3 octombrie 2012 – Romanian Film Initiative si Film Society of Lincoln Center anunta organizarea evenimentului anual „MAKING WAVES. Un festival dedicat noului cinema romanesc” in New York. Editia 2012 va avea loc intre 29 noiembrie – 5 decembrie la Film Society of Lincoln Center.

MAKING WAVES este o initiativa independenta care isi propune sa asigure o continuitate a prezentei cinematografiei romanesti in spatiul american si consolidarea parteneriatului cu Film Society of Lincoln Center (FSLC). Festivalul va oferi o panorama a productiei cinematografice recente (incluzand filme de fictiune, documentar si scurt metraj), precum si o serie de programe speciale, retrospective de autor, dezbateri, lansari de carte si alte evenimente dedicate intalnirii intre profesionistii de film americani si romani. La eveniment vor participa regizori, actori, producatori si critici de film din Romania si din SUA. Programul festivalului va fi anuntat la mijlocul lunii octombrie.

„Film Society of Lincoln Center se bucura sa continue promovarea acestei generatii extraordinare de filme si regizori din Romania prin sustinerea festivalului MAKING WAVES, mai ales in contextul recentelor schimbari guvernamentale din Romania, care au pus in pericol sprijinul acordat de stat artelor si culturii”, declara Scott Foundas, director asociat de programe al FSLC si membru in Board-ul festivalului.

Initiativa se bucura de sprijinul unor personalitati artistice romanesti printre care regizorii Cristian MungiuRadu MunteanLucian Pintilie,Corneliu PorumboiuCristi PuiuAndrei Ujica, sau artistul vizual Dan Perjovschi.

Festivalul beneficiaza de sprijinul Trust for Mutual Understanding, precum si al Blue Heron Foundation si al altor suporteri si donatori. „Sunt onorat sa ma alatur celor care organizeaza Festivalul de Film Romanesc din New York si sa sprijin o echipa in care cred. Evenimentul de la Lincoln Center este in acest moment cea mai importanta manifestare din America dedicata cinematografiei nationale”, apreciaza regizorul si producatorul Bobby Paunescu, unul dintre suporterii principali ai festivalului. Un important finantator al MAKING WAVES este si artistul vizualAdrian Ghenie: „Sunt un fan al filmului romanesc si apreciez foarte mult echipa festivalului. Cred ca este important sa dovedim solidaritate artistica in continuarea unor initiative care au contribuit la o prezenta romaneasca solida in spatiul american”. In completarea acestui sprijin financiar, festivalul va lansa la inceputul lunii octombrie si o campanie de crowdfunding prin platforma Kickstarter, propunandu-si atragerea sustinerii din partea publicului fidel al festivalului si a numerosilor fani ai filmului romanesc din SUA si Romania.

Tudor Giurgiu
, presedintele Festivalului International de Film Transilvania, partener al festivalului, declara: „Festivalul de Film Romanesc din New York se inscrie in aceeasi linie profesionista de promovare a filmului romanesc pe care o urmarim si in cadrul TIFF-ului. Suntem mandri sa ne asociem cu un eveniment de calitate, organizat de catre o echipa cu care am colaborat in numeroase alte ocazii, Festivalul asigurand o vizibilitate de prim rang, de care cinematografia romaneasca are mare nevoie in America.”

Romanian Film Initiative
reuneste echipa fondatoare a Festivalului Filmului Romanesc de la New York lansat in 2006 sub egida ICR New York. Board-ul festivalului ii include pe Corina Suteu, presedintele festivalului; Mihai Chirilov, director artistic; Scott Foundas, director asociat de programe al Film Society of Lincoln Center; si Oana Radu, manager al festivalului. Romanian Film Initiative doreste sa aduca multumiri speciale si altor sustinatori: Andi Vasluianu, Ana Maria Sandu, Mihai Grecea, Mona Nicoara, Erin Casper, Adam Brown, Luminita Gheorghiu, Vlad Ivanov.

310
GailAlbertHalaban1voyeur prin apartamentele altora

voyeur prin apartamentele altora

am tras cu totii cu ochiul la ferestrele luminate ale apartamentelor vecinilor.

unii si-au luat si telescop daca au descoperit vreo prezenta dragutza in raza de actiune.

altii au rezolvat cu un obiectiv bun la aparatul de fotografiat.  fotograful Gail Albert Halaban a realizat proiectul Out my window, cu imagini surprinse in New York , intr-un mod care daca nu pare intruziv, sigur arata ca domnul fotograf e voyeur :)

aici e site-ul lui

331
picsay-1341776091un loft din New York

un loft din New York

asta e o casa din New York. nu e din reviste, am fost acolo, fotografiile sunt facute cu telefonul.

in tavan e un geam urias prin care vezi terasa de la Empire State Bulding

in casa asta am petrecut ultima zi a anului trecut, n-as putea sa locuiesc in ea anul asta?:) sau intr-una similara din Bucuresti, nu m-as supara.

imi faceam curat in telefon si-am dat peste fotografiile acestea, asa ca m-am gindit sa vi le arat.

romanii se streseaza sa adune obiecte noi in casa, cit mai multe, cit mai mari. loftul asta care era cit 2 apartamente – o hala, treceai dintr-o “camera” in alta – avea doua colturi cu canapele si fotolii, un loc cu masa si scaune, o baie si o bucatarie. toate mobilier f f f vechi

1051
haper beckhambackstage new york fashion week part2

backstage new york fashion week part2

NY FW continua, iar primarul New York-ului a tinut sa salute ieri industria modei spunind ca prin cele 2 saptamini de NYFW au fost aduse peste 800 de mil de dolari la bugetul orasului.

si astazi va arat citeva momente inedite din culisele NYFW asa cum reies din transmisiile pe twitter ale editorilor de moda din lumea intreaga (pe care-i urmaresc); nu sunt fotografii profesioniste, sunt lucruri care ii impresioneaza pe editori, make-up artisti si tin sa le faca publice rapid.

aceasta este cea mai indragita fotografie de ieri. e Harper Beckham, fiica Victoriei si a lui David, fotografiata in bratele tatalui pe cind plecau de la un show.

Harper a dat si numele unei genti din colectia mamei ei.

la Hilfiger a fost aglomeratie mare de vedete

la michael bastian in backstage erau baieti f frumosi

la Row la intrare puteai servi micul dejun acompaniat de acorduri de pian

invitatia 3.1 Pillip Lim era 3D se desfacea in “forma” Manhattanului

prezentarea DKNY a fost despre NY si taxiurile galbene:)

cum arata colectiile veti vedea pe site-urile de specialitate, eu am vrut doar sa deschid o usita in culisele NYFW.

473
fataJob – Social Media Escort :)

Job – Social Media Escort :)

odata cu social media au aparut noi job-uri. de la administrator corporatist pentru pagini de Facebook sau conturi de Twitter pina la PR relaxat care da viata unui cont de vedeta, nu mai vorbesc de job-urile de prin agentiile de publicitatere care au “strategist” in numele functiei… sau, asa cum zice manafu – un nou posibil job – moderator de comentarii.

iata acum un job muuult mai sexy – Social Media Escort.

a fost lansat in america, de o studenta care are nevoie de bani pentru studii.

ce ofera serviciul?

vrei ca prietenii tai de pe Facebook sa te invidieze pentru noua ta iubita sau sa faci pe cineva gelos? Cathy prietena ta (imaginara, of cors) posteaza 3 mesaje pe wall-ul tau. vrei sa “aveti o relatie mai lunga” – 10 zile de postari pe FB din partea ei – 5 dolari:)

in reclama spune ca are 23 de ani, este studenta si locuieste in New York.

***

desigur ca nu prea aveti cum sa stiti daca e reala fotografia sau nu, dar job-ul e ingenios:)

975
Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!